De la începutul anului și până acum au apărut mai multe contracte de muncă încheiate pe salariul minim pe economie. Explicația celor de la ITM este aceea că unii poate aveau dinainte în acte 1.450 de lei, fapt ce face ca acum să figureze cu salariul minim și că au apărut mai multe contracte cu salariul minim în domeniile de activitate sezoniere.
Aproape un sfert din numărul de angajați din Dolj cu contracte de muncă active sunt plătiți cu salariul minim pe economie. Conform datelor de la Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM) Dolj, până la finalul lunii iulie 2017, numărul de contracte individuale cu normă întreagă de lucru de opt ore pe zi a crescut semnificativ, de la 32.600 de contracte, câte erau înregistrate în ianuarie 2017, până la 45.000 de contracte active, până în ultima parte a lunii iulie. „La 24 iulie existau 45.000 de contracte individuale de muncă înregistrate cu salariul minim pe economie, în creștere față de ianuarie, când erau aproximativ 32.600 de astfel de contracte. Ca număr de persoane sunt aproximativ 33.000 de persoane care au contracte cu salariul minim pe economie, cu normă de lucru întreagă. De asemenea, mai sunt 85.000 de contracte cu normă întreagă care sunt înregistrate cu salarii peste minimul pe economie“, a spus recent inspectorul-șef al ITM Dolj, Cătălin Mohora, la emisiunea „Economia Sudului“, de la Alege TV. Având în vedere că numărul efectiv de salariați din Dolj care au contracte de muncă active a ajuns la 143.944 de persoane spre finalul lunii iulie, cele 33.000 de persoane plătite cu salariul minim pe economie (la contracte cu normă întreagă) reprezintă 23% din numărul total de salariați existenți în județ, conform calculelor GdS. Care este explicația creșterii numărului de contracte de muncă înregistrate cu salariul minim pe economie. „În ianuarie existau circa 32.600 de contracte de muncă cu salariul minim. Probabil că la acea perioadă existau persoane care aveau deja 1.450 de lei trecut în contract, iar acum se regăsesc la nivelul salariului minim pe economie, deci lor nu le-au crescut salariile. Mai trebuie să ținem cont și de faptul că în lunile în care crește activitatea economică a crescut și numărul total de contracte individuale de muncă încheiate în diverse domenii cu activitate sezonieră și tot atunci a crescut și numărul contractelor în care este evidențiat salariul minim pe economie. Deci nu a intervenit numai majorarea salariului minim pe economie, ci a intervenit și intensificarea activităților economice din lunile martie, aprilie, mai și chiar iunie“, a mai explicat inspectorul-șef al ITM Dolj.
Există mai multe domenii de activitate unde lucrătorii sunt plătiți cu salariul minim, cum ar fi industria ușoară, servicii de pază și protecție, în comerț și chiar în construcții. Cătălin Mohora a precizat că, în general, firmele care folosesc mulți muncitori necalificați fac acest lucru pentru a justifica acordarea salariului minim pe economie.
La salariul minim brut pe țară de 1.450 de lei pe lună, angajatul primește 1.065 de lei net, iar impozitul și contribuțiile angajatului și angajatorului către stat ajung la 718 lei pe lună. Așadar, o firmă cheltuiește cu un angajat plătit cu salariul minim în total 1.783 de lei pe lună.
Muncă semideclarată: dacă are minimul în acte, dar e plătit cu mai mult
Dacă cel puțin în acte aproape un sfert din numărul de angajați doljeni sunt plătiți cu salariul minim pe economie, cei mai mulți fiind din sectorul privat, nu în toate cazurile, cei care au salariul minim pe economie în acte sunt plătiți cu acel salariu. Unii încasează mai mulți bani în realitate decât au în acte. „Înainte, acesta era un fenomen, dar acum s-a mai diminuat. Este clar că este considerată muncă semideclarată aceasta, dacă o persoană este plătită cu mai mult decât are în acte și sancționată ca atare, la fel cum muncă semideclarată este și aceea ca angajatul să fie găsit la lucru în afara orelor pe care le are prin contractul cu timp parțial de lucru“, a mai precizat Mohora.
Guvernul a înăsprit recent pedepsele pentru munca semideclarată, considerată de acum ca fiind muncă „la negru“. De exemplu, pentru angajații part-time care sunt descoperiți de ITM că muncesc în afara orelor stabilite prin contractul individual de muncă amenda este de 10.000 de lei. De asemenea, pentru fiecare persoană fără forme legale descoperită de ITM la firme, amenda este de 20.000 de lei de persoană.
