Un tânăr din comuna olteană Vulpeni face pe plaiurile natale agricultură după secrete greceşti. Acest lucru se întâmplă după ce, timp de cincisprezece ani, a locuit şi a lucrat în Grecia, iar oamenii pe care i-a întâlnit acolo i-au insuflat dorinţa de a se întoarce acasă şi de a investi în pământ românesc. Nu a ales un drum uşor pentru că a optat pentru o cultură care nu mai fusese pusă de trei decenii în Vulpeni. A ales pepenii şi, deşi nimeni nu îi acorda nici o şansă, azi se consideră un învingător.
Dulcele de Dăbuleni se cultivă de anul trecut şi în Vulpeni. Un tânăr întreprinzător a mizat pe cultura de pepeni verzi, deşi spune că de trei decenii nimeni nu a mai plantat lubeniţe în localitate. Ion Călina, sau Viorel, cum îl ştie toată lumea, susţine că a luat această decizie pentru a veni în sprijinul consumatorilor, care îşi doreau să cumpere marfă proaspătă, şi totodată pentru a valorifica potenţialul terenului din această zonă. Secretele în domeniul agricol le-a aflat de la străinii în miljocul cărora lucra în Grecia. „Am lucrat timp de cincisprezece ani într-o cafenea în Grecia şi, stând de vorbă cu investitori din această ţară, am învăţat multe dintre secretele agriculturii chiar de la ei. Pentru că acolo desfăşuram o activitate care nu era fizică, pur şi simplu, am simţit nevoia să mă întorc acasă şi să calc pe pământ românesc. Nu aveam nimic în comun cu agricultura, deci practic, scânteia de la ei a pornit. Am investit în agricultură toţi banii pe care i-am câştigat şi, în plus, am accesat şi fonduri europene prin măsura destinată instalării tinerilor fermieri. Am mizat pe lubeniţe pentru că nu exista în zonă această cultură. Mai puneau bătrânii acum 30 de ani, dar de atunci nu a mai încercat nimeni pentru că oamenii spuneau că solul nu este propice acestei culturi, dar eu m-am ambiţionat să le arăt că se poate“, a spus Ion Călina.
Groapă de gunoi, transformată în fermă
Începutul nu a fost uşor, cu atât mai mult cu cât terenul pe care a ales să investească era la început o groapă de gunoi. A curăţat totul, a igienizat, iar ceea ce iniţial era un loc respingător s-a transformat într-o mică fermă care se întinde pe aproximativ patru hectare. „Nu locuia nimeni aici şi era plin de buruieni şi de gunoaie. Am cărat din ele şi în Balş şi nimeni n-ar fi crezut că se poate face agricultură aici. Am plantat şi pomi fructiferi ca să stabilizez solul“, a spus Ion Călina. Primele recolte de pepeni le-a avut anul trecut, dar pentru că era la început, a înregistrat şi pierderi. „În primul an nu ştiam nimic despre lubeniţe. Am avut o producţie de 20 – 30 de tone şi am reuşit să vând cam 70 la sută. Am pierdut o parte din producţie pentru că nu ştiam cum să îmi dau seama când sunt copţi pepenii şi se întâmpla să îi culeg mai devreme. Am mers pe la Caracal să vorbesc cu cei care cultivă pepeni, nu am reuşit să învăţ, am cules şi 300 kg şi erau verzi şi până la urmă am reuşit să îmi dau seama când ajung la maturitate. Anul acesta, am ieşit acum o lună cu ei pe piaţă, iar producţia va fi eşalonată ca să pot să şi vând. Până acum am vândut cam cinci tone, iar producţia totală va fi în jur de 30 de tone“, a spus tânărul fermier. Vânzarea se face chiar din faţa plantaţiei, dar spune că a trimis pepeni şi la prieteni din Capitală, dar şi din străinătate.
„Alţii fac agricultură din pietre“
Pepenii nu sunt însă singura cultură din ferma lui Ion Călina. Tânărul a mai plantat migdali, aluni, precum şi gutui, dar şi dovlecei şi spune că vrea să continue să se dezvolte şi să încerce o gamă cât mai variată de culturi, inclusiv nuci. Este hotărât să rămână în ţară şi să valorifice la maximum potenţialul acestui teren, mai ales după ce a văzut cât de mult se chinuiesc alţii să facă agricultură. „E bun pământul nostru, dar noi nu ştim să îl apreciem. Alţii fac agricultură din pietre şi noi nu ştim cât de valoros este acest teren. În Grecia, oamenii aceia aveau terenul foarte greu de lucrat, cărau pământul cu roaba şi făceau solarii. Via se punea cu presiune cu apă pentru că nu se putea săpa întrucât erau stânci. Acolo unde am stat eu, în sudul Greciei, nu dădea picătură de ploaie timp opt de luni pe an şi totul era irigabil. La ei se fora şi la cinci sute de metri, în timp ce noi avem canale cu apă, avem curent electric, dar pământul se usucă pentru că nu este irigat. Deşi am fost cândva un model în agricultură, acum am rămas puţin în urmă. Am avut irigaţii şi le-am distrus, iar acum trebuie să o luăm de la zero. Putem face acest lucru şi putem învăţa“, a mai spus Ion Călina.
Acesta este, de altfel, şi mesajul pe care îl transmite tuturor tinerilor care se gândesc să revină în ţară. Că pot învăţa şi pot reuşi, aşa cum şi el a făcut-o, pentru că nimic nu este imposibil atâta timp cât oamenii cred în visul lor şi îl urmează.
