Numărul clădirilor neautorizate sanitar în care elevii și copiii de grădiniță își desfășoară activitatea a crescut, în acest an, la 153, de la 109 anul trecut, dar autoritățile nu sunt îngrijorate, mulțumindu-se cu explicația că 60% dintre ele sunt cuprinse în planurile de investiții ale primăriilor.
Este pentru prima data în ultimii opt ani când numărul școlilor neautorizate sanitar crește de la un an la altul, în 22 august 2017 procentul celor autorizate scăzând la 70% (de la 78% anul trecut), statistica prezentată de DSP Olt evidențiind faptul că în 2009, de exemplu, mai puțin de jumătate (45,21%) dintre clădiri erau autorizate, însă situația s-a schimbat în bine de la un an la altul.
Cifrele nu îngrijorează, însă, autoritățile, care știu că la mijloc este, de fapt, un artificiu folosit de directorii de școli și de primari pentru a introduce clădirile instituțiilor de învățământ, cu prioritate, în planurile de investiții finanțate de guvern prin PNDL. Acest artificiu a scos, în schimb, la iveală faptul că, ani la rând, zeci de școli care aveau autorizație nu îndeplineau, de fapt, condițiile.
De ce a crescut numărul clădirilor neautorizate
Autorizarea sanitară a clădirilor în care se desfășoară procesul instructiv-educativ se realizează pe baza unei declarații pe propria răspundere pe care directorul o dă la Direcția de Sănătate Publică. Dacă în urmă cu ani buni procedura presupunea și un control înainte de a se elibera autorizația, acum acest control se face doar în baza planului de control al DSP, cândva, în cursul anului. În acest an, după cum a deconspirat inspectorul școlar general al ISJ Olt, prof. Felicia Man, mai mulți directori au solicitat avizarea, deși mulți dintre aceștia aveau clădirile respective autorizate sanitar. DSP a realizat, la rândul său, și controale la unități, constatând că nu sunt îndeplinite condițiile și notificând unitatea, precizând, totodată, investițiile care sunt necesare. Cu acea notificare directorii s-au adresat primarilor, iar aceștia din urmă au inclus clădirile în planul de investiții, așteptând acum semnarea contractelor prin Planul Național de Dezvoltare Locală. Nimănui nu pare să-i mai pese că până la demararea lucrărilor, după semnarea, tot în viitor, a contractelor, elevii vor intra la 11 septembrie tot în clase cu pereți mucegăiți, acoperișuri prin care plouă, cabine de WC fără uși și neseparate pe sexe. Nu vor avea, în continuare, apă la robinet, nu vor avea nici apă de băut, dacă nu-și aduc de acasă etc.
Prefectului județului, Silviu Neacșu, a ținut să precizeze că cele 153 de unități neautorizate nu sunt școli, ci structuri ale anumitor școli, deși reprezentantul DSP Olt, medicul Magdalena Stegaru, șefa Biroului Igienă Școlară, a fost, de altfel, foarte clar în prezentare, menționând: „Noi autorizăm clădiri“.
Cele mai multe clădiri neautorizate sunt în mediul rural, 135 din cele 153. O parte vor fi, poate, igienizate sumar în acest an și vor fi abandonate în anii următori, având în vedere scăderea de la an la an a numărului de elevi (de la un an școlar la altul se pierd, în medie, aproximativ 2.000 de elevi, după cum a precizat șefa ISJ Olt). Tocmai scăderea drastică a numărului elevilor face autoritățile locale să nu investească, viziunea acestora, împărtășită, conform celor spuse marți, în cadrul ședinței Colegiului Prefectural, și de prefect, fiind aceea că „nu se merită“ anumite investiții. „Nu pot să foreze un puț pentru cinci copii, zece, care e posibil ca la anu’ să nu mai fie acolo“, a spus prefectul.
Consecințele sunt scrise negru pe alb în raportările DSP Olt în urma controalelor. Iată doar câteva exemple de condiții (nu neapărat cele mai rele) în care sunt așteptați copiii, din cele 153 de unități neautorizate:
– Grădinița cu Program Normal Mâinești – Balș: puţ forat cu hidrofor nefuncţional; construcţie nouă (2015) – lucrări nefinalizate; centrală proprie nefuncţională; iluminat natural necorespunzător într-o sală de clasă;
– Grădinița cu Program Normal Teiș – Balș: lipsă sursă de apă (clădire neracordată la reţeaua publică de apă); clădire veche, cu pereţi fisuraţi, faţadă cu tencuiala căzută; magazia de lemne în stare avansată de degradare; grup sanitar în stare avansată de degradare; gard împrejmuitor incomplet;
– GPN Liceul Tehnologic Caracal: săli de grupă subdimensionate, iluminat natural necorespunzător, grupuri sanitare necorespunzătoare, lipsă frigider pentru spațiul lapte-corn, lipsă chiuvetă pentru apă curentă;
– Grădinița cu Program Normal Vârtopu – Corabia: lipsă apă, locaţie necorespunzătoare;
– Grădinița cu Program Normal Chițeasca – Scornicești: lipsă sursă proprie apă; infiltrații la baza pereților sălii de grupă, miros puternic de mucegai în sala de grupă, parchet degradat, cu denivelări; lipsă spațiu lapte-corn, fără frigider; lipsă alee betonată la grupul sanitar;
– Grădinița cu Program Normal Sinești – Potcoava: acoperişul deteriorat, fără jgheaburi şi burlane; pereţi exteriori cu porţiuni de tencuială căzută; pereţi interiori cu finisaje parţial deteriorate, mobilier nec (scaune fără spătar); grup sanitar în curtea unității de învățământ neracordat la sistemul de alimentare cu apă şi canalizare a oraşului, deteriorat (lipsă uşi la cabinele WC, pereţi cu tencuiala căzută, acoperiş deteriorat, fosă vidanjabilă de capacitate insuficientă); magazie depozitare combustibil solid deteriorată (acoperiş, pereţi exteriori);
– Școala Primară Bistrița Nouă – Piatra-Olt: clădire veche, tavan deteriorat; pereţi exteriori cu tencuiala căzută, acoperiș fără jgheaburi și burlane, sobele de teracotă din sălile de clasă deteriorate, spațiu lapte-corn improvizat, miros de mucegai; grup sanitar necorespunzător; lipsă cabină WC pentru cadre;
– Școala Gimnazială Scărișoara: corp A – infiltraţii plafon la nivelul holului de la etajull I, parchet degradat în unele săli de clasă, mobilier şcolar deteriorat şi insuficient, lipsă platformă şi pubele pentru colectarea reziduurilor solide; corp B clădire veche – neutilizată şi în stare avansată de degradare; acoperiş clădire fără jgheaburi şi burlane; pereţi exteriori degradaţi; infiltraţii masive plafon şi fisuri tavane cu porţiuni desprinse în sălile de clasă şi în holul unităţii de învățământ; parchet degradat, sobe teracotă deteriorate; gard împrejmuitor incomplet.
– Școala Gimnazială Ursa: clădire veche an construcţie 1930; acoperişul deteriorat, fără jgheaburi şi burlane; circuite funcţionale necorespunzătoare (se trece dintr-o sală de clasă în alta), tavane şi pereţi deterioraţi în sălile de clasă; mobilier vechi, deteriorat; pavimentul deteriorat în sălile de clasă şi pe holuri; iluminatul artificial necorespunzător (instalaţia electrică veche); microclimat necorespunzător (sobe de teracotă vechi); magazie depozitare combustibil solid deteriorată (acoperiş, pereţi exteriori) etc.
Responsabili pentru primirea elevilor în asemenea condiții sunt deopotrivă directorii și primarii, a mai precizat inspectorul școlar general al ISJ Olt.
