Guvernul intenționează să introducă de anul viitor încă un bir pe seama firmelor private, respectiv o taxă de solidaritate de 2% din fondul de salarii al acestora. Motivul invocat de ministrul finanțelor este halucinant: „O plătește angajatorul, ca să aibă și el o responsabilitate față de bugetul de stat“. Ministrul a anunțat apoi că banii colectați astfel de la firme vor fi folosiți pentru „anumite cheltuieli sociale“. Antreprenorii privați au ajuns la capătul răbdării. Unii dintre ei au răbufnit când au auzit de aberanta taxă de solidaritate. „Sunt foarte furios! Taxa de 2% din fondul de salarii este o nemernicie! Ne-am săturat ca statul să încurajeze nemunca doar pentru a câștiga voturi, plătite cu banii noștri, ai firmelor private care produc“, a spus pentru GdS un om de afaceri din Craiova.
Ministrul finanțelor, Ionuț Mișa, a lansat în spațiul public, miercuri seară, încă o propunere fiscală apărută de nicăieri. Invocând o directivă europeană pe care nu a nominalizat-o, ministrul Mișa a vorbit despre introducerea, de anul viitor, a unei taxe de solidaritate de 2% din fondul de salarii al firmelor. „Este o directivă europeană care reglementează pentru fondul de salarii o anumită taxă (…) O plătește angajatorul la fondul de salarii, să aibă și el o responsabilitate față de bugetul de stat“, a spus miercuri seară reprezentantul guvernului, la o televiziune centrală. Acesta nu a dat detalii despre cui se va aplica noua taxă (dacă se aplică atât firmelor de stat, cât și celor private) și de ce anume se va introduce încă un nou bir pentru companii, nici nu a precizat care este directiva europeană ce prevede acest aspect sau cum vor fi cheltuiți banii colectați din noua taxă.
Mediul de afaceri se revoltă
Taxa de solidaritate de 2% este văzută de mediul de afaceri mai degrabă ca o pedeapsă pentru firmele care lucrează și care produc, respectiv ca o suprataxare a muncii pentru a avea bugetul de stat bani să achite promisiunile electorale făcute în special celor care nu muncesc. „Este una dintre măsurile disperate ale celor de la PSD, care din lipsă de bani pentru măsurile lor populiste promise, mută povara pe umerii celor care muncesc. Indignarea mea este și mai mare când mă întreb de ce o numesc ei „taxă de solidaritate“? Cum poți fi solidar cu cei care nu muncesc, când tu muncești și ești suprataxat? Cum să fii solidar fie cu cei care nu muncesc și primesc ajutoare sociale, fie cu bugetari neprietenoși pe care noi, cei din mediul de afaceri, nu îi simțim ca parteneri, ci mai degrabă ca dușmani?! Fiecare antreprenor a avut nevoie de o hârtie de la vreo instituție, document pe care alte instituții îl cer, și știm cu toții cum suntem tratați la ghișee de funcționari. Sunt foarte furios! Taxa de 2% din fondul de salarii este o nemernicie! Ne-am săturat ca statul să încurajeze nemunca doar pentru a câștiga voturi, plătite cu banii noștri, ai firmelor private care produc. Gândiți-vă că la o firmă care are 50 de angajați, taxa de 2% înseamnă ca și cum firma ar plăti încă un angajat fictiv. Vă dați seama ce sumă se adună dacă taxa ar fi anuală, aplicată la fondul total de salarii pe un an?! Și dacă va fi lunară, ar fi aceeași povară pe firmele private”, a spus Dan Adrian Cherciu, antreprenor privat din Craiova, care a postat și pe o rețea de socializare un mesaj dur la adresa statului care ia bani de la firmele care activează, în timp ce același stat încurajează asistații social și pe cei cu pensii speciale. Întrebat unde crede că vor ajunge acei bani colectați sub forma taxei de solidaritate, omul de afaceri craiovean a precizat: „Îmi aduc aminte că a mai încercat un ministru, Remeș, să introducă taxa pe scaun. Acum o să avem taxa pe angajator… Inventivitatea guvernului nu are margini! Ei bagă banii în sacul mare de la bugetul de stat. Nici nu mai știi dacă din acest sac mare ei folosesc banii ca să inaugureze cu mare fast nu știu ce stadion sau dacă îi dau unui primar din nu știu ce comună ca să plătească ajutoare sociale“.
„Acestea sunt aberații pe care le lansează, iar după aceea revin asupra lor. În condițiile astea, ce investitori cred ei că vor mai veni în România?! Trebuie să ai coerență și stabilitate, ca să îți vină investitorii și să îi menții pe cei existenți, care produc aici plus-valoare. Azi se propune o măsură, iar peste două-trei zile se schimbă radical. Toată lumea este speriată de acest haos!“, a spus un alt reprezentant al mediului de afaceri din Craiova.
Președintele CCI Dolj: „Se creează și mai mult haos și instabilitate pentru mediul de afaceri“
Mediul de afaceri insistă pe faptul că propunerile legislative nu trebuie să apară peste noapte, ci trebuie dezbătute cu mediul de afaceri, respectiv trebuie consultați reprezentanții firmelor private atunci când se iau decizii care implică plata unor sume în plus către bugetul de stat. „Tot ceea ce presupune introducerea de noi taxe, suprataxe și orice alte măsuri cu impact asupra agenților economici trebuie, în primul rând, să fie fundamentate și definitivate în urma unor largi dezbateri publice, cu implicarea și consultarea reală a reprezentanților mediului economic.
Analiza și fundamentarea serioasă la nivel de executiv, consultările și dezbaterile publice extinse și implicarea tuturor actorilor relevanți, expunerea și comunicarea măsurilor de impact într-un mod clar și profesionist sunt elementele fundamentale care trebuie să se reflecte în actul de guvernare. Declarațiile publice la cel mai înalt nivel, și fac aici referire, de exemplu, la declarațiile Ministrului de Finanțe privind taxa de solidaritate de 2%, considerăm că nu pot aduce decât și mai mult haos și instabilitate pentru mediul de afaceri. Ne putem aminti doar de ce s-a întâmplat în ultima perioadă cu split TVA: declarații contradictorii, lipsă de coerență și am putut observa clar efectele transmise în piață.
Oportunitatea introducerii sau majorării taxelor pentru mediul de afaceri lipsește cu desăvârșire și astfel de măsuri pot afecta foarte grav evoluția și chiar existența agenților economici“, a precizat președintele Camerei de Comerț și Industrie (CCI) Dolj, Dragoș Troanță Turculeanu.
Firmele private vor diminuarea presiunii fiscale și stabilitate fiscală, printre altele. „Camera de Comerț și Industrie realizează în permanență consultări, studii și analize privind percepțiile mediului de afaceri asupra economiei. Raportul CCIR din luna mai 2017 a evidențiat clar principalele măsuri de stimulare a activității economice: reducerea impozitelor și taxelor și introducerea facilităților fiscale, simplificarea și clarificarea legislației, stabilitatea fiscală și legislativă. Consider că în aceste momente stabilitatea fiscală este de esență pentru susținerea și dezvoltarea agenților economici, astfel de declarații nefiind necesare“, a mai spus președintele CCI Dolj, Dragoș Troanță Turculeanu.
Ministrul Finanțelor a explicat ulterior: „Banii merg pentru anumite cheltuieli sociale“
Joi, când mediul privat de afaceri „fierbea“ la auzul veștii că entitățile economice vor mai plăti o taxă în plus către stat, Ministerul Finanțelor și-a nuanțat declarația, explicând că 90% din taxa de solidaritate socială de 2% ce va fi introdusă de la 1 ianuarie va merge la buget „pentru anumite cheltuieli sociale“, respectiv „spre diverse destinații, funcție de solicitări“, potrivit Hotnews.ro. Declarația ministrului a creat și mai mari semne de întrebare în rândul firmelor, care se tem că din munca antreprenorilor și a angajaților din sectorul privat se vor strânge și mai mulți bani pentru plata de ajutoare sociale, pensii speciale și alte asemenea facilități care încurajează nemunca.
Restul de 10% din cei 2% aplicați fondului de salarii al firmelor va merge tot la buget și va fi folosit pentru achitarea „contribuțiilor sociale ale salariaților companiilor care au intrat în insolvență“, a mai spus ministrul joi. Ionuț Mișa a mai menționat că proiectul de act normativ este deja conturat, fiind transmis pe circuitul de obținere a avizelor necesare și se va aplica de la 1 ianuarie 2018.
Concret, ministrul finanțelor a explicat că, de anul viitor, contribuțiile vor trece de la angajator la angajat și vor fi de 35%, iar angajatorul va avea această taxă de 2%, despre care se discută abia acum. Totuși, odată cu transferarea contribuțiilor de la angajatori la salariați, firmele ar putea fi nevoite să crească salariile brute, astfel încât salariile nete ale angajaților să nu scadă în urma transferului de contribuții. Pe lângă aceste majorări forțate pentru mediul de afaceri, asupra firmelor mai cade și taxa de solidaritate de 2%.
Cât înseamnă 2% pentru o firmă
GdS a calculat cât ar însemna pentru o firmă de mărime medie suportarea unei taxe de solidaritate de 2% aplicată la fondul de salarii. Dacă presupunem că firma are 50 de angajați, iar fondul lunar de salarii ar fi de 150.000 de lei pe lună, atunci taxa către stat ar fi de 3.000 de lei pe lună, adică fix cât salariul unui angajat. Dacă taxa s-ar percepe o dată pe an, atunci aplicată la fondul total de salarii de 1,8 milioane de lei al firmei luată ca exemplu ipotetic, ar însemna ca firma să plătească la bugetul de stat 36.000 de lei, fără ca statul să facă ceva pentru societatea plătitoare.
O firmă cu cinci angajați, de exemplu, care își permite salarii mai mici și care face față cu greu plății drepturilor salariale și contribuțiilor către stat, presupunând că ar avea un fond lunar de salarii de 7.250 de lei pe lună, ar achita la stat 145 de lei pe lună, sub forma taxei de solidaritate de 2%. Dacă taxa s-ar calcula o dată pe an, atunci firma ar plăti statului dintr-un foc 1.740 de lei.
Angajatorii cotizează deja pentru eventuala insolvență
Ministrul Ionuț Mișa spunea că o parte din taxa de solidaritate va fi folosită pentru plata contribuțiilor sociale ale angajaților de la firmele în insolvență. Ceea ce nu spune ministrul este că firmele plătesc deja o taxă specială obligatorie pentru eventualitatea în care vor intra în insolvență. Toți angajatorii contribuie lunar la constituirea sumelor ce aparțin Fondului de Garantare necesare pentru sprijinirea firmelor intrate în insolvență. Potrivit articolului 7 din Legea nr. 200/2006, angajatorii au „obligația de a plăti lunar o contribuție la Fondul de garantare, în cotă de 0,25%, aplicată asupra fondului total de salarii brute lunare realizate de salariați“. Firmele mai cunosc acest fond drept „Fondul creanțelor salariale“. GdS a scris pe 17 mai 2017 despre existența acestui fond și despre posibilitatea salariaților de a cere drepturile salariale de la stat, atunci când firma la care lucrează intră în insolvență, tocmai datorită faptului că acea companie a cotizat lună de lună cu 0,25% din fondul de salarii.
Ce taxe aberante mai plătesc la stat unii angajatori
Firmele care au peste 50 de angajați sunt obligate prin lege să angajeze 4% din personal din rândul persoanelor cu handicap. În caz contrar, ele trebuie să plătească la stat echivalentul unui salariu minim pe economie pentru fiecare persoană pe care ar fi trebuit să o angajeze din rândul persoanelor cu dizabilități. Taxa aceasta fusese de jumătate din salariul minim pe economie, însă a fost dublată anul acesta, după o modificare legislativă efectuată de Ministerul Muncii. Concret, firmele cu peste 50 de angajați a căror activitate nu permite angajarea de persoane cu handicap achită la stat o taxă destul de mare, dublă față de anul trecut. În exemplul de mai sus, o societate cu 50 de angajați achită la buget 2.900 de lei doar pentru că nu a putut angaja persoane cu handicap, iar această taxă nu depinde de profitabilitatea firmei. În Dolj există aproape 300 de firme care se încadrează în prevederilor legale enumerate mai sus.
