Sute de mii de contracte de muncă din Dolj trebuie modificate până la sfârșitul anului. În mediul privat, menținerea actualului salariu net al angajaților depinde acum de angajatori, care decid dacă majorează sau nu salariul brut al angajatului. Unii întreprinzători vor beneficia de reduceri ale impozitului pe venit de la 16% la 10%, în schimb vor avea de pierdut toți cei care cotizează la Pilonul II de pensii.
Cele mai importante măsuri fiscale adoptate în ședința de guvern de miercuri sunt următoarele: transferarea contribuțiilor sociale de la angajator la angajat și reducerea acestora la 35%; scăderea impozitului pe venit de la 16% la 10%; scăderea impozitului pe venitul din chirii de la 16% la 10%; scăderea impozitului pe dobânzi bancare de la 16% la 10%; veniturile din activități independente vor fi impozitate cu 10% de la 1 ianuarie 2018, față de 16%, cât este acum. Pentru angajatori se introduce o contribuție nouă, numită contribuția asiguratorie pentru muncă (CAM), care este de 2,25% și se aplică la salariul brut.
Cea mai importantă măsură fiscală este cea legată de transferul contribuțiilor de la angajator la angajat. Probleme pot apărea mai ales în mediul privat. Dacă angajatorul nu dorește să crească salariul brut al angajatului în acte, atunci angajatul va încasa un salariu net mai mic decât acum. Specialiștii de la firma de audit și consultanță Professional Consulting au evidențiat aspectele pozitive și cele negative ale acestei măsuri fiscale. „Mutarea contribuțiilor de la angajator la salariați este un experiment interesant, pe care nu l-a mai încercat până acum nici o țară din UE. Aspecte favorabile pot fi: pentru profesioniștii contabili – simplificarea modului de calcul; pentru sistemul fiscal – pregătirea pentru impozitare progresivă; pentru angajați – conștientizarea acestora asupra contribuțiilor și impozitului reținute (angajatul știe acum cât costă munca lui – salariul brut – și cât îi revine – salariul net).
Aspecte nefavorabile: costuri administrative pentru adaptarea softurilor și procedurile de modificare a salariilor; există riscul ca salariile nete să scadă, deoarece nu există obligativitatea menținerii acestora de către angajator; pentru a contracara eventuala păstrare a salariilor brute la nivelul actual (și implicit scăderea salariului net) va urma o creștere a salariului minim, cu implicațiile de rigoare – creșterea punctului de amendă și a altor indicatori calculați în funcție de salariul minim“, au spus specialiștii citați.
Sute de mii de contracte de muncă trebuie modificate rapid
Ca urmare a adoptării acestei ordonanțe de urgență, firmele au un termen până la sfârșitul anului să modifice în acte salariile brute ale angajaților. Cum majoritatea celor angajați au trecute în contractele individuale de muncă salariile brute, numai în Dolj trebuie modificate câteva sute de mii de contracte de muncă în acest interval. Pe de o parte, firmele trebuie să facă acte adiționale la contractele individuale de muncă, iar pe de altă parte acele noi contracte de muncă trebuie înregistrate în REVISAL (Registrul Unic de Evidență a Salariaților din România) înainte de începutul anului, potrivit prevederilor din Codul Muncii. Cu toate că modificările se fac on-line, de la sediul angajatorilor, sistemul REVISAL trebuie să proceseze aproape cinci milioane de contracte de muncă la nivel național. Va avea această capacitate tehnică? „Din punct de vedere tehnic se pot face modificările de rigoare fără probleme. Ca să vă dau un exemplu, atunci când se majorează salariul minim pe economie se modifică acele contracte individuale de muncă ale celor plătiți cu salariul minim pe economie, care reprezintă între 30 și 40% din totalul salariaților. Dacă sistemul REVISAL poate procesa în câteva zile 30-40% din contractele de muncă active, atunci se vor putea procesa și restul contractelor de muncă fără probleme, mai ales că intervalul de timp este mai mare. Cu siguranță, din punct de vedere tehnic nu se pune problema să apară disfuncționalități“, a precizat inspectorul-șef al ITM Dolj, Cătălin Mohora.
Angajatorii vor avea la dispoziție și luna ianuarie pentru a înregistra în REVISAL modificările la contractul individual de muncă survenite prin transferul contribuțiilor.
Dacă guvernul nu majorează salariul minim, atunci zeci de mii de angajați vor încasa mai puțini bani
După transferarea contribuțiilor de la angajator la angajat și persoanele plătite cu salariul minim pe economie se supun acelorași reguli ca în cazul tuturor salariaților. Dacă nu va crește salariul minim brut pe țară până la finele anului, atunci salariul net încasat de ei va scădea simțitor. Conform calculelor GdS, după noile reguli adoptate miercuri de guvern, după transferul contribuțiilor sociale, în cazul în care nu se majorează salariul minim brut pe țară, atunci angajații plătiți cu salariul minim vor încasa doar 899 de lei, față de 1.065 de lei pe lună, cât primesc acum. Deci scăderea va fi de 166 de lei la salariul net, cu care pleacă omul acasă. În schimb, în cazul în care crește salariul minim brut la 1.900 de lei, atunci angajații plătiți la acest nivel minim vor încasa 1.162 de lei de la anul, în creștere cu 97 de lei față de cât primește angajatul acum în mână. Calculele GdS sunt susținute de cele ale firmei de audit și consultanță Professional Consulting. „Este o mutare aritmetică ce creează impresia falsă de creștere a veniturilor. În realitate, angajații primesc mult mai puțin «în mână» decât se vehiculează în declarațiile politice. De exemplu, la creșterea salariului minim de la 1.450 de lei la 1.900 de lei, creștere de 450 de lei a salariului brut – odată cu modificarea contribuțiilor – salariul net se va majora doar cu 97 de lei“, au spus reprezentanții Professional Consulting.
În Dolj sunt zeci de mii de angajați plătiți cu salariul minim pe economie, însemnând aproximativ 30% din numărul total de angajați. În iulie 2017 existau 45.000 de contracte de muncă încheiate la nivelul salariului minim pe economie, cu normă întreagă (de opt ore pe zi), ceea ce însemna 23% din numărul total de salariați din Dolj, conform datelor de atunci furnizate de ITM Dolj. Lor li se adaugă cei care au contracte de muncă part-time, plătite proporțional din salariul minim pe economie.
Creșterea salariului minim pe economie a fost amânată, momentan, au spus autoritățile. Ministrul muncii, Lia Olguța Vasilescu, a anunțat în ședința de guvern că nu se adoptă momentan hotărârea privind majorarea salariului minim brut pe economie, pe motiv că lipsea un aviz și că hotărârea va fi adoptată într-o altă ședință de guvern viitoare.
Impozit de 1% în locul impozitului pe profit
De asemenea, entitățile economice care au avut o cifră de afaceri sub 1.000.000 de euro vor plăti impozit de 1% din veniturile realizate. Până la finele lui 2017, plătesc impozit pe venit de 1% firmele care au avut o cifră de afaceri de până la 500.000 de euro, inclusiv. Practic, acest lucru înseamnă că unele firme care plăteau impozit pe profit sau care aveau pierderi și nu plăteau nimic vor trece să achite impozit pe cifra de afaceri, indiferent de profitabilitate. Măsura este considerată de specialiștii în fiscalitate drept una „binevenită pentru societățile la care rata profitului brut este mai mare de 6,25 % din cifra de afaceri“.
Avantajate vor fi firmele de consultanță care aveau cheltuieli mici și profituri mari și plăteau impozit pe profit destul de mare la stat. Prin trecerea la impozitul pe venitul microîntreprinderilor, ele vor achita mai puțini bani la stat. În prezent, doar firmele care aveau maximum 20% din venituri provenite din consultanță și 80% din alte activități puteau opta pe impozit pe venit de 1%, măsură care nu mai este prevăzută în noua legislație fiscală.
Cine va mai fi afectat de noile măsuri fiscale
Efectele negative ale creșterii pragului microîntreprinderilor la 1.000.000 de euro se propagă în avalanșă în economie. Și alții vor mai avea de suferit. „Deși este o metodă de impunere primitivă și antibusiness este însă ușor de controlat, simplifică sistemul de impunere și va reduce cu siguranță evaziunea fiscală în domeniul impozitului pe profit. Însă ea afectează și contribuabilii onești care au pierderi reale și, mai grav, va avea un impact negativ asupra ONG-urilor (acestea vor pierde veniturile din sponsorizări), asupra burselor pentru elevi și studenți, asupra investițiilor (nu vor mai exista scutiri pentru profitul reinvestit și nici deduceri cu amortizarea), asupra serviciilor medicale (dispare deductibilitatea anuală), asupra acordurilor de evitare a dublei impuneri cu celelalte state și, în final va diferenția contribuabilii prin simpla apartenență la un anumit obiect de activitate“, potrivit experților în fiscalitate de la Professional Consulting. Totodată, diminuarea impozitului pe venit și a contribuțiilor sociale la veniturile din activități independente, cât și lărgirea bazei de aplicare a impozitului pe cifra de afaceri de 1% va stimula iarăși mascarea unor salarii, au mai spus reprezentanții Professional Consulting.
Scăderea contribuțiilor la Pilonul II de pensii, o naționalizare parțială
Pe lângă măsurile legate de impozitare, guvernul a adoptat miercuri încă o ordonanță de urgență prin care s-a dispus diminuarea cotei de contribuție la Pilonul II de pensii de la 5,1%, cât este în prezent, la 3,75%, de la 1 ianuarie. Măsura este considerată de specialiști drept o naționalizare parțială a fondurilor de la pensiile administrate privat (Pilonul II).
Cu toate că ministrul muncii, Lia Olguța Vasilescu, a precizat că sumele de plată ale celor care cotizează la Pilonu II de pensii vor rămâne la același nivel de la anul, în contextul transferului contribuțiilor, specialiștii în fiscalitate de la firma de audit și consultanță Deloitte au calculat că, de fapt, aceste contribuții ale oamenilor la Pilonul II scad, de fapt. Ei au menționat că, dacă reducerea ar fi fost de până la 4,25% de la 5,1%, atunci sumele efective plătite la Pilonul II ar fi fost aceleași ca acum sau ușor mai mari. În condițiile în care procentul a scăzut la 3,75%, experții de la Deloitte au menționat pentru mass-media centrale că sumele efective ce vor fi plătite la Pilonul II vor scădea pentru angajații care contribuie la acest pilon de pensii.
Și specialiștii în audit și consultanță din Craiova susțin că va exista o scădere a sumelor cu care vor contribui angajații la Pilonul II. „Dacă angajatorii păstrează nivelul salariului net (crescând astfel brutul), impactul nu este atât de semnificativ comparativ cu 2017, deoarece se va preleva un procent mai mic dintr-o bază mai mare (avem o scădere netă de aproximativ 4% față de 2017). Orice modificare în sensul scăderii contribuției la Pilonul II nu este de dorit, deoarece are efecte negative pe termen lung (pensia viitoare va fi mai mică) și pe termen scurt și mediu fondurile care administrează Pilonul II nu vor mai avea aceleași resurse pentru investiții“, au precizat reprezentanții de la Professional Consulting, contactați de GdS, care au adăugat că, potrivit legii, această contribuție la Pilonul II trebuia să fie până acum de 6% din sumele care se duc la fondul public de pensii (CAS) și se rețin din salariile persoanelor angajate.
Primăria Craiova pierde 11 milioane de euro
Reducerea impozitului pe venitul salariaților de la 16% la 10% nu aduce efectiv o creștere a veniturilor nete ale angajaților, din cauza transferului contribuțiilor sociale în sarcina salariaților. În schimb, pierd bani localitățile, în sensul că un procent important din impozitul pe venit care se întorcea la primării nu mai ajunge la administrațiile locale. Astfel că majoritatea primăriilor ar pierde banii necesari pentru unele investiții. Cele mai afectate vor fi marile orașe. Conform calculelor publicate în presa centrală, Primăria Craiova ar pierde 11 milioane de euro din cauza deciziei guvernului de a reduce cota impozitului pe venit.
„Aproape fiecare măsură cu impact pozitiv ascunde însă și efecte ascunse. De exemplu, reducerea cotei de impozit pe venit de la 16% la 10% este o mană cerească pentru persoanele care obțin venituri din salarii, pensii, dobânzi, activități agricole, activități independente și drepturi de autor; însă măsura dăunează grav bugetelor locale, care își formează 30% din venituri din sumele defalcate din impozitul pe venit. Acest aspect va determina creșterea dependenței administrațiilor locale față de administrația centrală, redistribuirea de la bugetul central fiind influențată de factori politici și subiectivi“, a spus reprezentantul Professional Consulting, care a mai precizat că mediul de afaceri dorește stabilitate fiscală și predictibilitate, într-un cuvânt, firmele vor „liniște“.
