Sistemul sanitar din România este o rană deschisă care cu greu mai poate fi vindecată. Lipsa unei viziuni corecte de sănătate publică și a educației populației ne-au adus în situația în care mor oameni pentru că multe antibiotice nu mai au puterea să lupte cu infecțiile. România este una dintre țările europene cu cele mai mari rate de rezistență a bacteriilor la tratament, dar și una dintre țările UE cu cele mai multe cazuri de infecții intraspitalicești. O realitate cruntă care duce uneori la pierderea multor vieți. Nu de puține ori, pacienții se plâng că intră în spital cu o boală și pleacă de acolo cu mai multe. În ultimele nouă luni, în spitalele din Dolj au fost depistate aproape 300 de cazuri de infecții asociate asistenței medicale și a rezistenței microbiene.
Mihai este unul dintre pacienții care a luptat cu boala de care suferă, dar și cu infecția luată din spital. El a trebuit să treacă printr-o intervenție chirurgicală și să urmeze un tratament îndelungat cu antibiotice. „Mi s-a spus că din cauza tratamentului cu medicamente foarte puternice urmat în spital am dezvoltat infecție cu Clostridium difficile. Și așa a trebuit să mă tratez pentru ambele afecțiuni, iar recuperarea a durat și mai mult. Am văzut în spital pacienți care suferă de infecții și mai grave care sunt puternic afectați. Infecțiile sunt o mare problemă în spitale“, susține pacientul.
„Rezistenţa bacteriilor la antibiotice, o amenințare la adresa oamenilor“
Rezistența la antibiotice și numărul mare de infecții intraspitalicești sunt o amenințare pentru sănătatea românilor. Suntem țara unde 600.000 de români iau antibiotic, majoritatea fără nici o indicație medicală, iar în spitale uneori bolnavii sunt „umflați“ cu astfel de medicamente de frică să nu ia duiumul de infecții care există în unitățile sanitare. Infecțiile cu bacterii rezistente la antibiotice ucid 25.000 de oameni în fiecare an, în Europa, și cauzează pierderi de 1,5 miliarde de euro în sistemul de sănătate. O statistică a Centrului European pentru Controlul Bolilor Transmisibile arată că, în România, rezistenţa stafilococului auriu (o bacterie care populează cavitatea nazală şi pielea) la medicamente a crescut în 2012 faţă de 2011, în timp ce în majoritatea ţărilor europene scade de la an la an. „Rezistenţa bacteriilor la antibiotice reprezintă o amenințare la adresa oamenilor, în general. Fenomenul a fost remarcat pe plan mondial de câţiva ani, pe fondul creşterii excesive a consumului de antibiotice, a neadecvării tipului de antibiotic la populaţia bacteriană, precum şi pe fondul diminuării intensităţii cu care s-au dezvoltat noi medicamente antibacteriene. În urmă cu zeci de ani, bolile infecţioase reprezentau principala cauză de mortalitate, de aceea cercetarea ştiinţifică s-a concentrat pe descoperirea unor soluţii de tratament, iar războiul cu microbii a fost considerat câştigat. Numai că bacteriile şi-au dezvoltat propriul mecanism de protecţie faţă de antibiotice, pe care au capacitatea să-l transmită, prin materialul genetic, de la o generaţie la alta. Aşa se face că, în acest moment, bacteriile au un bagaj genetic total diferit, care înmagazinează toate transformările care au avut loc la strămoşii lor, în lupta cu antibioticele. Acest fapt ar putea constitui o oportunitate totuşi, pentru că unele antibiotice clasice, care n-au mai fost folosite în ultimii ani pe scară largă, s-ar putea dovedi eficiente faţă de aceşti germeni rezistenţi, în condiţiile în care nu au fost expuşi la respectivul antibiotic“, a spus dr. Marius Geantă, președintele Centrului pentru Inovație în Medicină.
În unele spitale, mizeria încă stă ascunsă sub preș
Raportarea și lupta de a reduce infecțiile luate din spital sunt o adevărată provocare pentru sistemul medical românesc. Numai că pentru a putea lua măsuri este nevoie să recunoaștem că există acea problemă. În multe spitale din România, însă, mizeria încă stă ascunsă sub preș, iar motivele pot fi multe. După scandalul dezinfectanților HexiPharma și pentru că unele dintre victimele incendiului din clubul Colectiv au murit în urma infecțiilor nosocomiale, câteva lucruri au fost puse la punct, dar problema de fond a rămas. Multe dintre modificări s-au făcut doar pe hârtie. Programul naţional de supraveghere şi control al infecţiilor nosocomiale a fost pus la punct. A apărut și Ordinul nr. 1101/2016 privind aprobarea Normelor de supraveghere, prevenire și limitare a infecțiilor asociate asistenței medicale în unitățile sanitare, care la art. 4 spune că fiecare unitate sanitară trebuie să elaboreze anual un program propriu de supraveghere, prevenire și limitare a infecțiilor asociate asistenței medicale. Mai mult, în același ordin este stipulat că „orice daună adusă pacienților prin nerespectarea prevederilor prezentului ordin sau a normativelor profesionale privind asigurarea calității asistenței medicale acordate pacienților în scopul prevenirii infecțiilor asociate asistenței medicale atrage responsabilitatea individuală sau, după caz, instituțională, în condițiile prevăzute de legislația în vigoare“.
„Măsurile de prevenire a infecţiilor asociate asistenţei medicale sunt insuficiente/ineficiente“
Datele raportate de către Direcția de Sănătate Publică (DSP) Dolj în acest an arată că în primele nouă luni ale acestui an au fost depistate 291 de cazuri de infecții asociate asistenței medicale și a rezistenței microbiene. Cele mai multe au fost la Spitalul Județean de Urgență Craiova (SJU). Această unitate medicală a raportat 218 cazuri. Spitalul de Boli Infecțioase din Craiova a raportat 40 de cazuri, iar Spitalul Municipal „Filatropia“ a declarat 19 cazuri. Datele DSP arată că în Spitalul de Neurologie din Craiova au fost descoperite șapte cazuri de infecții, iar la Spitalul de Pneumoftiziologie Leamna – trei cazuri. „În România, utilizarea antibioticelor continuă să fie excesivă. În spitalele participante la colectarea de date în acest domeniu pentru perioada 2012 -2015, prescrierea de antibiotice apare exagerată şi/sau eronată, iar măsurile de prevenire a infecţiilor asociate asistenţei medicale sunt insuficiente/ineficiente. În ciuda avertizărilor recente privind creşterea alarmantă a îmbolnăvirilor determinate de Clostridium difficile şi semnalarea tot mai frecventă a infecţiilor cu germeni multirezistenţi, se continuă utilizarea preferenţială a categoriilor de antibiotice cu spectru larg şi a celor puternic inductoare de dismicrobisme, în detrimentul celor cu spectru îngust. Scăderea utilizării de cefalosporine şi chinolone a fost nesemnificativă. Se semnalează un nivel foarte redus de utilizare a antibioticelor «urinare». Consecinţa duce la un nivel foarte ridicat al rezistenţei la antibiotice – unul dintre cele mai ridicate din Europa“, spun reprezentanții DSP Dolj.
„Medicii și farmaciștii prescriu uneori inutil antibiotice în contextul unei medicine defensive“
Un raport realizat de Observatorul Român de Sănătate arată că România este una din țările europene cu cele mai mari rate de rezistență a bacteriilor la tratament. „Factorul comercial prezent în distribuirea către populație de antibiotice în cazul răcelilor şi infecţiilor respiratorii contribuie și el la creșterea nejustificată a consumului de antibiotice prin metode de promovare chestionabile. Reglementările legale în această privință sunt vagi și rar aplicate. La rândul lor, medicii și farmaciștii prescriu uneori inutil antibiotice în contextul unei medicine defensive la baza căreia stă nu binele pacientului, ci evitarea cu orice preț a unei situații culpabile pentru cadrul medical. La aceasta contribuie și informarea insuficientă pe acest subiect chiar în rândul personalului medical“.
Educația pacientului este esențială
În lipsa unui plan coerent care să fie aplicat înăuntrul și în afara sistemului de sănătate, situaţia se înrăutăţeşte odată cu apariţia de noi tulpini bacteriene rezistente, iar fără antibiotice ne-am putea întoarce la „epoca de dinaintea antibioticelor“, caz în care transplantul de organe, chimioterapia pentru cancer, terapia intensivă şi alte proceduri medicale nu ar mai fi posibile. Infecţiile bacteriene s-ar răspândi şi nu ar mai putea fi tratate, cauzând decesul. Românii au o tradiție în a lua antibiotice cu pumnul. „Până la apariția unor noi clase de antibiotice, care să se adreseze bacteriilor rezistente, ceea ce oricum va dura câţiva ani de acum înainte), trebuie respectate câteva condiţii: administrarea antibioticelor, dar cu prescriere din partea medicului şi conform antibiogramei, respectarea cu stricteţe a dozei de antibiotic şi a duratei tratamentului (de multe ori, tratamentul este întrerupt după cinci zile, ceea ce favorizează apariţia rezistenţei la antibiotice). Controlul prescrierii şi al eliberării de antibiotice poate fi făcut relativ simplu acum, când există sisteme informatice care conectează medicii, farmaciile şi casele de asigurări. În ceea ce priveşte responsabilitatea pacientului, este importantă educarea în sensul respectării cu stricteţe a recomandării medicale privind dozarea şi durata tratamentului. În plus, fiecare dintre noi poate să evite simplu posibilele complicaţii ale prezenţei bacteriilor, prin spălarea mâinilor, prin vaccinare şi asigurarea consumului de alimente din surse sigure“, a explicat dr. Marius Geantă, președintele Centrului pentru Inovație în Medicină.