Rechizitoriul întocmit de procurorii DIICOT în cazul „Somarom“ confirmă dezvăluirile GdS din 2015 privind operațiunile secrete de pe piața cărnii. Cazul pare să fie o adevărată rețetă de evaziune fiscală. Cum ajungeau tirurile cu carne din UE direct la Frigorifer Craiova, depozit neautorizat pentru achiziții intracomunitare, cum era vândută fără acte 60% din marfă și cum erau apoi „aranjate“ actele firmei citiți în cele de mai jos. Șase persoane au fost trimise în judecată pentru evaziune fiscală și constituire a unui grup infracțional organizat, prejudiciul revendicat de fisc ridicându-se la 3.000.000 de euro.
În perioada martie-aprilie 2015, GdS a publicat „Războiul cărnii“, un documentar în care dezvăluia culisele bătăliilor subterane de pe piața angro a cărnii. Documentarul a pornit de la informații din piață conform cărora peste 60 de firme din Dolj sunt angrenate în această confruntare secretă. Potrivit sursei noastre, foarte multe societăți înregistrate ca unități alimentare de comerț cu amănuntul practicau în realitate un comerț angro mascat, producând milioane de euro din evaziune fiscală, iar o parte din banii negri erau folosiți pentru finanțarea partidelor politice. „M-au amenințat cu moartea când am început să pun întrebări“, afirma sursa noastră, care susținea că totul pornește de la documentele eliberate de Direcția Sanitar-Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (DSVSA). O analiză detaliată a GdS a arătat la vremea respectivă că actele eliberate de DSVSA nu respectau legislația în domeniu, producând confuzie între comerțul cu amănuntul și comerțul cu ridicata (angro). Profitând de confuzie, multe unități care făceau comerț angro se înregistrau ca unități de comerț cu amănuntul, deoarece în cazul acestora normele sanitar-veterinare impuse de UE puteau fi ocolite. Astfel, depozitele alimentare „înregistrate“ ca unități de vânzare cu amănuntul (VA) în baza Ordinului ANSVSA nr. 111/2008 puteau derula doar comerț intern. Depozitele frigorifice „autorizate“ pentru comerț angro (CS) conform Ordinului ANSVSA nr. 57/2010 respectau normele sanitar-veterinare cerute de UE și puteau stoca marfa provenită din importuri intracomunitare.
În 2015, GdS a prezentat cazul Frigorifer Craiova, unul dintre cele mai vechi depozite alimentare din oraș („Războiul cărnii (III) – Lovitura FRIGORIFER“ – 30 martie 2015). Controlat prin interpuși de omul de afaceri Dinel Staicu, Frigorifer a intrat pe lista neagră din cauză că nu a investit în modernizări pentru a se ridica la standardele cerute de UE. În 2011, depozitul a ieșit de sub monitorizare, dar nu pentru că îndeplinea normele UE, ci pentru că s-a înregistrat ca depozit alimentar – unitate de vânzare cu amănuntul (VA) pe Ordinul nr. 111/2008. Din acel moment, toate firmele care făceau importuri din UE nu mai puteau depozita marfa în incinta Frigorifer.
Rețeta de evaziune fiscală descoperită de DIICOT
La scurt timp după ce GdS a prezentat „Războiul cărnii“, procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT) au descins la Frigorifer, de unde au ridicat laptopuri, bani și documente contabile. Vizată a fost firma Somarom Trading SRL, care avea puncte de lucru în depozitele frigorifice Marlorex și Frigorifer. Ancheta a durat aproape doi ani, timp în care procurorii au cercetat și aspectele semnalate de jurnaliști.
În aprilie 2017, DIICOT – Structura Centrală a finalizat cercetările și a trimis în judecată firma Somarom Trading și șase persoane, pentru evaziune fiscală și constituirea unui grup infracțional organizat. La începutul lunii noiembrie 2017, judecătorii au respins unele excepții ridicate de inculpați, astfel încât procesul va intra cât de curând în linie dreaptă.
Rechizitoriul întocmit de procurorii DIICOT descrie în amănunt mecanismul prin care Somarom Trading ar fi reușit să păcălească ani la rând organele de control ale statului. Ei au stabilit că în perioada 2012-2015 activitatea societății a fost coordonată de patroana Nadia Badyine, cea care a supravegheat și operațiunile ilegale prin care a fost fraudat bugetul statului. Cea mai mare parte a cărnii (75%) a fost importată din UE și depozitată la Frigorifer, după care a fost revândută în țară. Somarom a întocmit însă acte doar pentru 40% din carnea revândută, prejudiciind bugetul de stat inclusiv prin TVA. După cum se știe, marfa de import din UE este scutită de TVA, care se stabilește și se calculează ulterior, la revânzare.
Cazul Somarom pare să fie o adevărată rețetă de evaziune fiscală. Potrivit procurorilor, punctele de lucru ale societății (Marlorex, Frigorifer) erau deservite de manipulanți, care preluau comenzile clienților și întocmeau bonuri de comandă. Pe baza bonurilor, gestionarele Somarom încasau banii, dar emiteau acte (facturi fiscale, bonuri de marcat fiscale) numai pentru o parte din venituri. Suma încasată fără acte în perioada 2012-2015 s-ar ridica astfel la 53 de milioane de lei (11,8 milioane de euro). Toți banii încasați (cu și fără acte) erau predați la sfârșitul fiecărei zile către Nadia Badyine. Aceasta depunea o parte din sumă în contul bancar al firmei, cât să plătească furnizorii externi.
Cum erau „aranjate“ documentele contabile
Totuși, cantitățile uriașe de carne vândute fără acte trebuia scăzute cumva din contabilitatea firmei fără să atragă atenția fiscului. Pentru acest lucru, angajatele Somarom întocmeau zilnic o situație extracontabilă, care evidenția vânzările reale de carne, sumele de bani încasate și stocurile rămase în depozite. Ulterior, pe baza acestei situații, contabilii „aranjau“ actele firmei.
Două metode foloseau. În primul rând, înregistrau în gestiune procese-verbale de inventariere „cu minusuri“. Procurorii au descoperit peste 600 de astfel de procese-verbale, menite să explice lipsa în gestiune a sutelor de tone de carne. În al doilea rând, Somarom înregistra facturi fictive de vânzare către întreprinderi individuale sau familiale în care erau consemnate prețuri foarte mici. Sute de tone de carne erau „vândute“ în acte la prețuri derizorii, de 0,01 lei/kg. Spre exemplu, în noiembrie 2014 factura pentru o cantitate de 49 de tone de carne a fost de doar 860 de lei. Reglarea gestiunilor din pix ar fi atras atenția ANAF, pentru că o pierdere contabilă mare includea Somarom pe lista societăților cu risc fiscal. În consecință, actele firmei au fost din nou „aranjate“, prin înregistrarea unor „note contabile“ care conțineau corelații atipice între conturi. Concret, marfa vândută fără acte și scăzută fictiv din gestiune pe baza proceselor-verbale de inventariere „cu minusuri“ a fost înregistrată pe „cheltuieli“. Pierderile contabile mari generate de această operațiune au fost și ele acoperite, prin creditări fictive. Cu alte cuvinte, patroana care nu avea oficial venituri ar fi adus bani de acasă ca să acopere „pierderile“.
Martorii audiați de DIICOT susțin că nu s-au înregistrat furturi sau degradarea a sute de tone de carne, care să justifice scăderea ei din gestiune pe baza unor procese-verbale de inventariere „cu minusuri“. De asemenea, ei susțin că bonurile de comandă care arătau vânzările reale de carne, după ce erau folosite de contabili pentru „aranjarea“ scriptelor, erau predate către Nadia Badyine și arse în incinta Frigorifer. Rețeta de evaziune descrisă de procurori ar fi produs pagube uriașe la bugetul de stat. Fiscul s-a înscris ca parte civilă în procesul penal cu suma de 13,7 milioane de lei (trei milioane de euro).
Misterul importurilor de la Frigorifer
După cum am arătat deja mai sus, Frigorifer Craiova nu îndeplinea normele sanitar-veterinare pentru a avea dreptul să depoziteze carne din importuri UE. Cum a reușit însă Somarom Trading să deruleze importuri prin depozitele închiriate în incinta Frigorifer? Procurorii susțin că au rezolvat misterul. Astfel, cu ocazia perchezițiilor făcute în 2015 ei au ridicat de la biroul DSV Dolj din incinta Frigorifer peste 1.000 de documente (facturi de vânzare, avize de însoțire a mărfii și declarații de conformitate) emise de către Athos Food SRL către Somarom Trading. Potrivit acestor documente, importurile din UE ar fi fost făcute de Athos la depozitul autorizat al Dumagas SRL și revândute apoi către Somarom. Cantitățile uriașe de carne „tranzacționate“ între Athos Food și Somarom Trading nu au fost însă înregistrate contabil. Procurorii au descoperit că documentele au fost falsificate de contabila care lucra pentru cele două firme. La audieri, ea a declarat că a contrafăcut actele la cererea Nadiei Badyine. De altfel, în cursul urmăririi penale, compania Dumagas a precizat că nu a derulat relații comerciale cu nici una dintre cele două societăți (Athos şi Somarom). Doctorul Alexandru Vonica, responsabilul cu verificarea acestor acte din partea DSVSA Dolj, este martor în dosar. El susține că i-a comunicat personal Nadiei Badyine că, o dată cu normele sanitar-veterinare impuse de UE, Somarom nu mai avea dreptul să depoziteze direct la Frigorifer produse din carne provenite din achiziții intracomunitare. Documentele completate în fals ar fi „rezolvat“ așadar problema depozitării cărnii importate din UE. „Întocmirea fictivă a acestor documente justificative a fost determinată de existența unor norme în materia sanitar-veterinară care interziceau introducerea directă în spații neautorizate a mărfurilor provenite din achiziții intracomunitare, așa cum era cazul spațiilor de depozitare aparținând Frigorifer, consemnează procurorii DIICOT.
A cui este firma intrată în circuitul Somarom
În timpul anchetei DIICOT, Nadia Badyine s-a folosit de dreptul de nu da declarații. Contactată de jurnaliștii GdS, aceasta a spus că beneficiază de „prezumția de nevinovăție“ până la o decizie definitivă și irevocabilă a judecătorilor. Ea s-a oferit să dea explicații în legătură cu rechizitoriul întocmit de procurori, dar nu a făcut-o până la ora redactării acestui material. De precizat că firma Athos Food aparține în acte lui Hassan și Hakim Badyine, unul dintre ei fiind, se pare, fostul soț al Nadiei.
