Cele mai importante modificări fiscale care influențează majoritatea populației se referă la transferul contribuțiilor de la angajator la angajat, creșterea salariului minim pe economie, iar impozitul pe venitul din salarii scade la 10%. Pentru firme, însă, toate modificările legislative aduc o birocrație de nedescris.
Începutul de an aduce o măsură fiscală care a bulversat, deopotrivă, angajații și angajatorii. Este vorba despre obligativitatea transferului contribuțiilor de la angajator în sarcina angajatului. Rămâne obligația angajatorului să rețină la sursă contribuțiile din salariu și să le vireze la stat, doar că, în totalitate, contribuțiile sociale se calculează din salariul brut al angajatului și nu mai există cota de contribuții a angajatorului pentru CAS (Sănătate) și CASS (Pensii). Din salariul angajatului, firma va reține 25% pentru CASS și 10% pentru CAS. Din cauza birocrației create pentru firme peste noapte, legiuitorii au dat posibilitatea angajatorilor să înregistreze noile acte adiționale la contractele individualede muncă în REVISAL (registrul electronic al angajaților unic la nivel național) până în martie 2018. Problema este că pentru ca angajații să primească același salariu net ca înainte, angajatorii trebuie să mărească salariul brut, măsură care nu este obligatorie prin lege, ci este la latitudinea fiecărei firme dacă „jonglează“ sau nu cu salariile angajaților. Chiar și în cazul creșterii cu circa 20% a salariului brut al fiecărui angajat, costul total al firmei cu salariile ar rămâne același sau ar scădea ușor. Până la sfârșitul anului au mai existat firme din Dolj care încă nu deciseseră să crească salariul brut al angajaților, astfel încât salariul net să nu le fie afectat după efectuarea transferului de contribuții.
Totodată, impozitul pe venitul din salarii scade de la 16% la 10%, însă diminuarea nu se simte la salariile angajaților, din cauza transferului de contribuții sociale de la angajator.
Crește salariul minim, dar mai mult pe hârtie
România are printre cele mai mici salarii din Europa. Cu toate acestea, din cauza economiei precare, firmele locale nu pot suporta creșteri bruște ale salariului minim. Totuși, guvernul a decis ca de la începutul lui 2018 salariul minim brut pe economie să crească de la 1.450 de lei, la 1.900 de lei. Deci, pe hârtie, creșterea salariului minim este de 450 de lei brut. În realitate, angajații plătiți cu salariul minim vor încasa 1.162 de lei de luna următoare (creșterea se simte abia în februarie, când se va încasa salariul aferent lunii ianuarie), creșterea fiind de doar 97 de lei față de ceea ce era până acum. Buni și aceia, ar putea spune cei circa 355 de angajați din Dolj plătiți cu salariul minim pe economie, însă firmele la care lucrează miile de astfel de angajați trebuie să își bugeteze sume importante pentru anul 2018 doar pentru plata salariilor. De unde iau firmele acești bani? Fie scad rata de profit, fie solicită majorări de prețuri de la clienți sau cresc prețurile produselor la raft, în magazine etc. Deci, creșterea forțată a salariului minim se va răsfrânge în piață, printr-un puseu inflaționist, iar diferențele de prețuri în plus vor fi suportate de toți consumatorii.
Mii de firme devin microîntreprinderi
De la 1 ianuarie crește plafonul de la care o firmă este considerată microîntreprindere, de la 500.000 de euro, la 1.000.000 de euro. Dacă până acum foarte multe firme se încadrau la microîntreprinderi, de acum încolo vor fi și mai multe. Înseamnă că acestea nu vor mai plăti impozit pe profit, ci vor achita la stat impozit pe venitul microîntreprinderilor, de 1% din cifra de afaceri, dacă firma are angajați, și de 3% din venituri, dacă firma nu are nici un angajat. Faptul că majoritatea firmelor din țară nu pot să opteze pentru impozit pe profit sau microîntreprindere contravine normelor europene, astfel că guvernul și-a dat seama că a gafat și încearcă să modifice iarăși legislația fiscală, astfel încât să lase la latitudinea firmelor dacă vor să opteze sau nu pentru microîntreprinderi.
Split TVA ar fi încurcat economia
După lungi dezbateri și după o opoziție fermă a mediului de afaceri, sistemul Split TVA se va aplica doar firmelor aflate în insolvență și acelor societăți care au datorii la stat sub formă de TVA mai vechi de 30 de zile de la primul termen de scadență. Split TVA înseamnă ca TVA să fie depusă și colectată într-un singur cont, bani de care firma nu se poate folosi sub nici o formă. Dacă se aplica tuturor firmelor, cum a fost propunerea inițială, atunci econoia s-ar fi blocat, au estimat analiștii. Acum sistemul Split TVA a devenit opțional, iar cei care decid să îl aplice au o reducere de 5% la impozitul pe profit. Totuși, vor fi afectate multe firme de acest sistem. Cei care fac afaceri cu o firmă care folosește sistemul Split TVA vor avea costuri suplimentare, pentru că vor face două plăți la o singură factură, fiind obligaţi să vireze TVA în contul special indicat de furnizor, separat de contul în care se virează banii pentru contravaloarea mărfii.
O propunere care descurajează antreprenoriatul privat
În timp ce legiuitorii fac propuneri de legi prin care aleșii care fac fapte penale și acte de corupție să scape fie cu închisoare la domiciliu, fie prin dezincriminarea abuzului în serviciu sub un plafon de 200.000 de euro, o altă propunere legislativă descurajează mediul antreprenorial din România și descurajează înființarea de noi firme private. Este vorba despre propunerea de modificare a Legii nr. 241/2005 a evaziunii, privind stopajul la sursă. Devine infracțiune neplata impozitului pe salarii, pe arendă, pe dobânzi și reținerea la sursă și nevirarea contribuțiilor la stat și se pedepsește cu închisoare de la un an la șase ani, dacă se dovedește că responsabilii firmei nu au plătit „cu rea-credință“ dările către stat. Așadar, patronii care au niște bani în conturile firmei și își achită furnizorii, în loc să dea banii la stat, sunt pasibili de închisoare de la unu la șase ani. Înainte, în Legea evaziunii fiscale era considerat stopajul la sursă drept infracțiune, dar antreprenorii mai aveau posibilitatea să plătească o amendă penală proporțională cu valoarea debitului către stat. Fiscul își lua și banii, dar lăsa și firma să funcționeze. Dacă această propunere legislativă se adoptă, atunci nu se știe cine va avea de câștigat dacă antreprenorii intră la închisoare, iar firmele lor se închid. Specialiștii spun că, pe de o parte, această măsură descurajază inițiativa privată și economia de piață, iar pe de altă parte, s-ar face dreptate pentru firmele private corecte, care își plătesc la timp toate impozitele și care aveau concurență de la societăți care nu achitau impozitele la timp.
