Vă propunem o trecere în revistă a celor mai importante scandaluri despre care GdS a scris pe larg în 2017, transformate în tot atâtea dosare în care Justiția a rămas datoare cu niște răspunsuri. Controversatele afaceri imobiliare al italianului Emilio, reclamate de clienți încă din 2015, ar fi cercetate într-un dosar-mamut, aflat în sertarele DIICOT Craiova. Intabularea dubioasă în cartea funciară a blocului construit ilegal de afaceristul Jan Boeru nu le-a sărit în ochi procurorilor de la Parchetul local, în ciuda articolelor din presă. Ei au clasat dosarul pe motiv că nu există faptă penală, iar contestația la soluția dată se află încă pe rolul instanței. Dosarul „Craiova Culturală“ a fost preluat de DNA – Structura Centrală, iar opinia publică încă așteaptă să afle dacă cei 1.000.000 de euro din bugetul orașului au fost alocați și cheltuiți legal. Nu în ultimul rând, Justiția trebuie să facă lumină și în dosarul „Tel Drum“ – în care celebra firmă este suspectă că ar fi executat lucrări fără autorizație pe strada Râului, în cadrul unui proiect cu fonduri UE de 8,9 milioane de euro.
În ianuarie 2017, GdS a început seria de dezvăluiri despre culisele penale ale afacerilor imobiliare derulate la Craiova de italianul Vincenzo Ioele (Emilio). Primul caz relatat de jurnaliști a fost cel referitor la blocul P+4 pe care Emilio l-a construit în perioada 2011-2015 prin firma sa (Euro Universal) în Centrul Vechi al Craiovei (str. Romain Rolland nr.1), pe un teren de 268 mp ce aparținea omului de afaceri Mihai Mehedințu.
Emilio și Mehedințu au încheiat o convenție prin care italianul primea drept de superficie (folosință) asupra terenului menționat, pentru construirea blocului. Ulterior, în schimbul terenului, Emilio urma să-i cedeze lui Mehedințu o parte din apartamente. După recepția blocului, Emilio a încălcat înțelegerea și a vândut la foc automat (4-7 martie 2015) toate apartamentele din bloc, inclusiv cele promise prin convenție lui Mehedințu. În ceea ce privește terenul, el a apelat la o șmecherie, dovedită ulterior ilegală. A dezmembrat superficia și a transmis către clienți cote-părți din aceasta, aferente fiecărui apartament vândut. Justiția a desființat definitiv convenția „teren contra apartamente“ dintre Emilio și Mehedințu, repunând părțile în situația anterioară (6 iunie 2017). Într-un alt proces, judecătorii au desființat definitiv și actul prin care Emilio a intabulat apartamentele în cartea funciară. Așa se face că superficia pe teren și cărțile funciare ale apartamentelor au dispărut, iar locatarii au rămas „în aer“ din punct de vedere juridic. Printre aceștia, se află și procurorul DNA, Jean Uncheșelu.
Cum a fost totul posibil? Prin complicitatea notarilor publici și a registratorilor de carte funciară, acuză Sorin Stănciulescu, avocatul lui Mehedințu, care a depus plângeri la DNA și DIICOT. Respinsă inițial, cererea de intabulare depusă de Emilio a fost ulterior admisă cu ochii închiși de registratorul-șef al OCPI Dolj, Costinela Chimoiu. În aceeași zi cu admiterea cererii, Chimoiu și soțul său au vândut către o societate controlată de Emilio (Regnico SRL) trei parcele de teren intravilan în comuna Ghercești (1.500 mp), contra sumei de 10.500 de euro. Procurorii trebuie să cerceteze dacă în acest caz este vorba de neglijență sau o mită mascată încasată de Costinela Chimoiu, iar Justiția a luat recent o decizie care ar putea cântări enorm în această ecuație. Magistrații au stabilit printr-o hotărâre definitivă că dezmembrarea dreptului de superficie de către Emilio și transmiterea mai departe a cotelor-indivize de teren fără acordul proprietarului Mehedințu era ilegală. Conform judecătorilor, registratorul-șef Costinela Chimoiu „avea nu doar posibilitatea, ci și obligația să verifice condițiile de constituire a dreptului de superficie menționat în actul de apartamentare“. În dosarele penale din acest caz, pe lângă notarii publici implicați în operațiunile imobiliare (Ilie Victor Florea, Ionel Curea), apar și registratorii OCPI (Costinela Chimoiu, Cristian Militaru, Lucian Dovan).
Procurorii lucrează la dosarul „Emilio“ din 2015
Al doilea episod controversat legat de afacerile imobiliare ale lui Emilio se referă la un bloc de locuințe construit tot în centrul Craiovei, lângă Catedrala „Sf. Dumitru“ (str. Matei Basarab nr.10). Printr-o altă firmă (Grup International), italianul a ridicat aici un bloc P+3 după aceeași rețetă, „teren contra apartamente“. De data aceasta, păcălit a fost italianul Stefan Pizzingrilli, care a pus la dispoziție prin firma sa (Luxury Real Estate) o suprafață de teren de 1.140 mp. La fel ca în cazul descris mai sus, Emilio a început să încheie antecontracte de vânzare-cumpărare pe apartamentele promise prin convenție lui Pizzingrilli. Între cei doi a izbucnit un război judiciar de proporții, la mijloc aflându-se clienții care nu-și puteau intabula apartamentele în cartea funciară. Pe lista lui Emilio au intrat, printre alții, oameni de afaceri, judecători și procurori DNA.
Magistrații prinși în războiul Ioele-Pizzingrilli s-au trezit într-o situație ciudată, în condițiile în care unitatea de Parchet pe care o reprezentau (DNA Craiova) ar fi trebuit să-l ancheteze pe Emilio în urma plângerilor penale depuse de clienții italianului. După ce GdS a sesizat această situație neobișnuită, dosarul a fost preluat de DNA-Structura Centrală.
Al treilea caz relatat de GdS se referă la altă afacere imobiliară în care a fost implicat italianul Vincenzo Ioele. Este vorba despre modul în care a fost demarată construirea unui bloc P+5 într-o zonă asimilată Centrului Vechi al Craiovei, pe str. Împăratul Traian nr. 28. Inițial, aici au existat două corpuri de clădire pe o suprafață de teren de 1.147 mp, care aparțineau familiei Sorin și Cristiana Sîrbu. Timp de patru ani (1 aprilie 2009 – 1 octombrie 2013), aici a funcționat cu chirie o instituție din subordinea primăriei, Teatrul pentru Copii „Colibri“. Ulterior (2014 – 2015), familia Sîrbu a vândut clădirile și terenul către o firmă controlată de Emilio (Construcții Mercurio), contra sumei de 456.000 de euro. La pachet a intrat și proiectul imobiliar P+5 pentru care familia Sîrbu obținuse o autorizație inițială în 2008. Cum actul expirase, beneficiarii afacerii nu au mai reluat demersurile de autorizare. Clădirile au fost demolate fără autorizație, iar în locul lor a apărut peste noapte fundația blocului. Jurnaliștii GdS au mai descoperit că persoana din spatele afacerii, Cristiana Sîrbu, a fost consiliera fostului șef al statului, Ion Iliescu. De altfel, ea înființase alături de Iliescu o fundație (Grupul de Inițiativă Ecologică și Dezvoltare Durabilă – GIEDD) care își avea sediul declarat chiar în clădirile de pe str. Împăratul Traian nr.28. Guvernul Victor Ponta acordase fundației GIEDD statutul de utilitate publică (15 iulie 2015) pe adresa menționată, deși la acea vreme presupusul sediu al ONG-ului nu mai exista din punct de vedere fizic. În urma dezvăluirilor din GdS, Inspectoratul de Stat în Construcții (ISC) a formulat o plângere penală în acest caz. Legea spune că demolarea fără autorizație a unor clădiri din centrul istoric se pedepsește cu închisoare de la trei luni la un an sau cu amendă. Cazul se află în lucru la Parchetul local.
Zecile de plângeri penale depuse începând cu 2015 pe numele lui Emilio au rămas până acum fără rezultat. Ele au fost comasate într-un dosar-mamut aflat în sertarele DIICOT Craiova. După ani de anchete, procurorii au început doar o urmărire penală in rem (față de faptă). Între timp, majoritatea firmelor lui Emilio au intrat în faliment și au fost transferate pe numele unor oameni-paravan.
„Boeru“, un dosar cu bătăi de cap pentru magistrați
În 2017, GdS a relatat pe larg altă afacere imobiliară controversată. Este vorba despre construirea fără autorizație a unui bloc P+5 de către afaceristul Jan Boeru, în spatele magazinului Praktiker. O precizare foarte importantă: zona este industrială, iar construirea unor blocuri de locuințe este interzisă prin Planul de Urbanism General (PUG). Neținând cont de aceste interdicții, Boeru a construit blocul, apoi a inițiat o acțiune în justiție pentru recunoașterea dreptului de proprietate asupra lui, în baza accesiunii imobiliare artificiale. Instanța i-a recunoscut dreptul de proprietate, însă afaceristul nu și-a putut intabula blocul la Oficiul de Cadastru Dolj pentru a-l putea vinde, tocmai din cauză că nu avea autorizație de construire. După câteva piruete judiciare, blocul a fost intabulat de registratorul-șef Costinela Chimoiu, ca „extindere“ a unei barăci metalice existente. Intabularea a fost făcută în ciuda unor hotărâri judecătorești definitive, care arătau că blocul nu putea rezulta în urma „extinderii“ barăcii metalice. Mai mult, Boeru nu demonstrase că baraca există și este încorporată în burta blocului. În consecință, pe numele Costinelei Chimoiu a fost depusă o plângere penală pentru fals intelectual. Procurorii de la Parchetul local au clasat însă dosarul, pe motiv că fapta nu există! Soluția a fost contestată în justiție, iar judecătorii vor lua în discuție cazul în ianuarie 2018.
„Craiova Culturală“, poveste cu final amânat
Despre afacerea „Craiova Culturală“, GdS a scris frecvent în ultimii patru ani. În perioada 2013-2015, circa 1.000.000 de euro au fost alocați din bugetul local către ONG-ul care a gestionat participarea Craiovei în competiția pentru desemnarea drept capitală europeană a culturii în 2021.
Banii au fost cheltuiți netransparent și discreționar. Curtea de Conturi a descoperit și ea mai multe nereguli în actele asociației, iar DNA a deschis o anchetă penală în acest caz, începând urmărirea penală in rem pentru abuz în serviciu. Dosarul a fost preluat în 2017 de DNA Structura Centrală. Pe de altă parte, conducerea Asociației „Craiova Capitală Europeană a Culturii 2021“ (ACCEC) a rămas datoare opiniei publice cu desecretizarea contractelor pe bani publici încheiate de acest ONG. GdS a câștigat un proces în baza accesului la informații și va trece la executarea silită dacă ACCEC nu va desecretiza contractele din proprie inițiativă.
Procurorii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PÎCCJ) trebuie să facă lumină și în controversatul caz „Tel Drum“ de la Craiova, despre care GdS a scris în ultimul an. Scandalul „Tel Drum“ a explodat în septembrie 2016, când Inspectoratul de Stat în Construcții (ISC) a descoperit că firma din Alexandria ar fi executat lucrări fără autorizație de construire în cadrul unui contract de 8,9 milioane de euro din fonduri UE. Este vorba de lucrări executate pentru reabilitarea străzii Râului. În timpul recepției lucrării realizate din fonduri UE, au fost constatate crăpături transversale și longitudinale în stradă, pe care constructorul le astupase cu mastic. ISC a recomandat respingerea recepției și efectuarea unei expertize tehnice, pentru a afla cauza fisurilor. Primăria a ignorat pur și simplu recomandarea ISC și a recepționat strada, dând-o în exploatare. În septembrie 2016, ISC a făcut un control și a descoperit că lucrări importante din perioada mai-octombrie 2015 ar fi fost realizate fără autorizație (fundații, mixturi asfaltice, lucrări efective). În consecință, ISC a făcut o plângere la parchetul local, care a deschis o investigație penală. Pe 14 aprilie 2017, dosarul a fost declinat către PÎCCJ din cauză că primarul de la acea vreme al Craiovei, Olguța Vasilescu, ajunsese între timp deputat și ministru. Dosarul se află în faza de urmărire penală față de faptă. La rândul ei, Primăria Craiova pretinde de la consorțiul de firme condus de Tel Drum circa 2.000.000 de euro, în această sumă intrând penalitățile de întârziere și, se pare, corecții financiare din partea UE. Următorul termen în litigiul dintre Primăria Craiova și consorțiul condus de Tel Drum va fi în ianuarie 2018.
