Primarul Craiovei, Mihail Genoiu, vorbește într-un interviu acordat Gazetei de Sud despre proiectele pe care municipalitatea le are în plan în 2018, dar și de modul în care se va încerca aducerea Water Park-ului în zona rentabilității. Care vor fi primele străzi modernizate în acest an, unde se va mai introduce parcare cu plata prin SMS și cât vor costa locuințele din cartierul „chinezesc“, aflați din interviul de mai jos.
Gazeta de Sud: Cum a fost anul 2017 pentru Primăria Craiova?
Mihail Genoiu: A fost, în primul rând, un an foarte greu, dar și cu foarte multe realizări, și aș puncta la acest capitol finalizarea a patru proiecte mari, dintre care două pe fonduri europene, cu greutățile de rigoare: Parcul „Romanescu“ și Water Park. Celelalte două sunt Spitalul „Filantropia“ – noul sediu, construit cu bani de la bugetul local, și stadionul de fotbal. Toate aceste proiecte s-au încheiat cu succes, sunt funcționale și se încearcă aducerea lor, din punct de vedere administrativ, la parametri optimi. Mai pot să adaug la realizări și multe lucruri legate de infrastructură, pentru că au fost asfaltate peste 120 de străzi în anul 2017, majoritatea cu parcări interioare, plus cele 11 străzi modernizate pe investiții cu tot cu infrastructura rutieră. Bineînțeles, au mai fost realizări și în zona peisagistică, a apărut o nouă configurare a parcului de la Pedagogic, împreună cu toate celelalte parcuri amenajate în anii anteriori, Parcul Crizantemelor, Grădina Botanică. La capitolul nereușite, cea mai mare nerealizare este nefinalizarea licitației de la Colegiul „Carol I“. Faptul că ea a început din luna mai, de când am avut bugetul, și este tot în evaluare, aș trece-o la nerealizări, alături de acordul-cadru de investiții străzi, care este în aceeași procedură de evaluare. Se pare că legea achizițiilor, care a fost alta de la 1 ianuarie 2017, mai mult a îngreunat și încurcat lucrurile decât să le simplifice.
GdS: Că tot ați vorbit de licitații în derulare, stadionul de atletism la ce capitol l-ați trece?
M.G.: La stadionul de atletism, spre deosebire de celelalte două licitații, unde lucrurile erau clare de la început, dar procedurile au fost greoaie, am avut și noi o bâjbâială, în sensul că nimeni nu știa ce înseamnă un astfel de stadion de competiții internaționale. Chiar am văzut zilele trecute o declarație a președintelui Federației Române de Atletism, care spunea că în 2017 au fost rezultate cu mult peste dotările existente în prezent la noi în țară. Asta ne întărește ideea că în materie de atletism România are foarte puțină experiență în ceea ce privește sălile de sport, de atletism sau stadioanele de atletism. Am scos la început, la licitație, un pachet de proiectare plus execuție tocmai pentru a grăbi lucrurile, dar ne-am dat seama că constructorii sunt speriați pentru că nu știu ce înseamnă un stadion de atletism care să corespundă normelor Federației Internaționale de Atletism (FIA). Așa că am făcut o procedură numai pentru aceste condiții FIA, adjudecată de o firmă din Germania, care ne-a pus la dispoziție proiectul respectiv, iar acum este în derulare licitația pentru proiectul tehnic al stadionului. Sunt șanse mari să se înceapă construirea stadionului în 2018, pentru că perioada de realizare a proiectulului tehnic este de trei luni, așa că prin luna mai, când am avea bugetul, am putea să dăm drumul și la licitația pentru execuție. Până în toamnă am avea și acolo atribuită execuția, iar lucrările ar putea să înceapă, deci, în toamna lui 2018.
„Nocturna de la stadion este foarte economică“
GdS: Avem, din noiembrie, un stadion nou de fotbal. Ați evaluat costurile de întreținere a noii arene?
M.G.: Nu am făcut o evaluare exactă, pentru că nu ne-au venit încă facturile lunii noiembrie, dar pot să vă spun că cheltuielile sunt foarte ciudate, în sensul că nocturna este foarte economică, existența acelor lămpi de iluminat pe led face ca valoarea pe ora de funcționare a nocturnei să fie undeva la 1.700 de lei, foarte puțin dacă ne gândim că nocturna de la vechiul stadion, atunci când se pornea, cădea curentul în zona centrală. Ceea ce este consumator la această oră, dar nici nu putem să renunțăm, pentru că este legat de garanția gazonului, sunt acele lămpi de fotosinteză care ajută gazonul să iasă în primăvară în condiții bune.
GdS: Gazonul de la stadion nu este acum unul grozav și s-a văzut acest lucru la meciurile disputate aici. Aveți garanția că în primăvară nu vor mai fi probleme în acest sens?
M.G.: Am avut o problemă cu gazonul, așa este, și avem și experiența gazonului de la cele două terenuri de la cantonament. Gazonul este foarte, foarte sensibil și dacă nu urmezi întrutotul procedura conform cărții tehnice, riști să-l compromiți. Sunt convins că în primăvară va fi un gazon mai bun, în caz contrar el este în garanție și vom solicita înlocuirea lui fără nici o reținere.
Nu se pot modifica tarifele la Water Park
GdS: În 2017 v-ați mai ales cu un obiectiv important, Complexul de agrement acvatic din Parcul Tineretului, inaugurat în luna august, după ani de lucru și termene nerespectate.
M.G.: A fost un proiect controversat, e adevărat, iar problemele întâmpinate sunt știute de craioveni, pentru că le-am tot discutat. Dar în nici un caz nu a fost vina primăriei, acolo au fost niște probleme legate efectiv de constructor, de dirigintele de șantier, însă eu vreau să-i felicit că au avut tenacitatea să finalizeze acest proiect. El a fost pus, la un moment dat, sub semnul întrebării, dacă mai merită sau nu continuat. Planau asupra lui anumite suspiciuni, și mă refer la construcție, nu la cele ridicate de DNA privind decontările financiare. De aceea s-au făcut și două expertize tehnice ale construcțiilor, pentru a ne da seama dacă merită să continuăm proiectul. Și aici a fost greu, pentru că a trebuit să mobilizăm întreaga echipă de acolo, care se blazase și își scosese din cap finalizarea obiectivului, în condițiile în care toți cei care au lucrat să termine proiectul nu aveau nici o legătură cu infracțiunile constatate acolo. Până la urmă, am dus proiectul la capăt, iar Water Park-ul este funcțional.
GdS: Acum va trebui să faceți ceva să acoperiți și costurile lui de întreținere, pentru că Water Park-ul consumă bani din bugetul local.
M.G.: Exact, dar a fost și o problemă faptul că el a fost inaugurat pe „coada“ verii, s-au prins câteva weekenduri mai călduroase, după care vremea s-a răcit. Dacă l-am fi deschis din primăvară, ar fi fost cu totul altceva. Din analizele făcute, pe perioada verii sunt foarte bune încasările, mai dificil este acum, în perioada de iarnă, când și deschiderea bazinelor acoperite nu s-a făcut în cel mai fericit mod, știrea nu a fost transmisă populației. Îmi amintesc că și dumneavoastră ați fost pe acolo și nici paznicii nu știau să vă spună dacă funcționează sau nu… Au fost niște sincope. La ora aceasta, colegul meu Adi Cosman (viceprimarul Craiovei – n.r.) se ocupă de aceste probleme, de promovarea Water Park-ului. Mai sunt sincope din cauza unor rigidități date de contractul de finanțare, și mă refer aici la tarife, la care nu se poate umbla, pentru că așa au fost prinse în contract. Să vă dau și un exemplu: dacă un cetățean vrea să-și facă un abonament și cere un discount, nu îl putem oferi. Nu există un astfel de pachet. Am încercat să îl obținem, am luat legătura cu ADR-ul, cu firma de consultanță care a lucrat la proiect, dar ni s-a explicat că nu este posibil să introducem alte tarife, deocamdată. La fel și cu partea de comerț, pentru care vara am găsit o soluție cu acea zonă amenajată în experiorul Water Park-ului, dar pe perioada iernii nu avem această variantă și este destul de incomod să mergi la piscină cu copilul și să-ți iei pachet de acasă cu ce vrei tu să consumi în incinta complexului, o apă, un suc, un sendviș, o bere. Dar sunt lucruri la care căutăm soluții și încercăm să le deblocăm, pentru că Water Park-ul trebuie să intre și în perioada de iarnă în zona rentabilă.
„Nu ar trebui să pierdem bani pentru nerespectarea termenelor de către constructori“
GdS: Atât la Water Park, cât și la stadionul de fotbal s-a creat permanent o tevatură, s-au tot promis termene de finalizare, care până la urmă nu s-au adeverit, s-au făcut vizite de lucru mai mult pentru imagine. Nu ar fi fost mai bine dacă nu se mai înaintau tot felul de termene, nerealiste chiar de la prima vedere, și lăsam constructorii să își vadă de treabă?
M.G.: La stadion nu vreau să mă amestec și vă spun de ce. Acolo, beneficiarul pe perioada lucrărilor a fost Compania Națională de Investiții, iar toată relația cu constructorul, cu termenele, a fost a CNI-ului. Nu mă amestec pentru că nu știu toate amănuntele cu ce se întâmpla acolo. Dar la Water Park lucrurile sunt foarte clare: termenele de finalizare erau termene contractuale pe care noi le transmiteam. Că s-a ajuns în situația în care constructorul nu a respectat acele termene, e problema lui și va plăti pentru asta. La toate aceste societăți care nu au respectat termenele de finalizare a proiectelor se calculează penalități și li s-a transmis că se vor recupera banii. Iar penalitățile nu sunt deloc mici, să știți! Sunt 1% din valoarea contractului, ceea ce înseamnă sume foarte mari. În mod normal, municipalitatea nu ar trebui să piardă bani pentru nerespectarea termenelor de către constructori. Ei ar trebui recuperați. Sunt și situații când firmele respective au probleme, intră în insolvență, în faliment, și nu mai poți recupera mare lucru de la ele.
GdS: De pe urma căror proiecte mai are primăria bani de recuperat?
M.G.: De la Water Park, de la reabilitarea termică a blocurilor, de la contractul de reabilitare a străzilor Caracal, Râului și Bariera Vâlcii, de la Business Center, dar aici firma a intrat în faliment și e mai greu de recuperat bani de la masa credală, și de la Teatrul de Vară, unde au existat, de asemenea, depășiri mari ale termenului de finalizare.
GdS: De la Parcul „Romanescu“ nu?
M.G.: De aici nu, totul a fost în termen. Ne-am asumat noi. La nivel național a existat o sumă, o economie, sumă pe care putea să o absoarbă orice oraș. Noi am sărit primii, am absorbit-o prin aplicarea acestui proiect de reabilitare a Parcului „Nicolae Romanescu“, dar problema a fost că valoarea proiectului era mult mai mare față de suma existentă la nivel național, iar cu diferența a trebuit să intervenim noi. Și ne-am asumat acest lucru.
Primele străzi care intră în modernizare, în 2018: Carpenului și Fermierului
GdS: Ați spus că în 2017 au fost asfaltate 120 de străzi. Sunteți mulțumit de calitatea lucrărilor de pe străzile din oraș? Aproape zilnic există sesizări la redacție privind modul în care lucrează acești constructori. Lucrări începute și neterminate, guri de canal neridicate la nivel, lucrări defectuoase, grămezi de moloz abandonate în drum…
M.G.: Cred că aici a fost și dorința noastră de a cuprinde cât mai multe străzi și a fost un ritm fantastic în acești trei ani de când există acordul-cadru de reparare și întreținere a străzilor, trotuarelor, aleilor și parcărilor din Craiova. Au fost scăpări și sunt în continuare. Și acum mai sunt guri de canal neridicate la cotă, zone cu moloz neridicat, însă ne-am dorit atât de mult să acoperim o arie cât mai mare de străzi încât toate aceste aspecte au fost neglijate. Cert e că în final toate se vor aduce în parametrii normali, toate aceste probleme vor fi rezolvate, pentru că altfel nu se vor face plățile către firmă. Problema cea mai mare este însă alta: în 2018, acest contract-cadru expiră nu doar ca termen, ci și ca sumă, de aceea e foarte avansat caietul de sarcini pentru un nou acord-cadru. Noi putem să demarăm licitația înainte de a expira acordul existent și sperăm să îl avem pe cel nou prin august-septembrie și să continuăm cu asfaltările în același ritm.
GdS: În paralel, derulați o licitație pentru un acord-cadru de modernizare a străzilor. Cum se vor „împăca“ aceste două contracte? Unde vă veți îndrepta cu partea de modernizare?
M.G.: Se vor împăca, pentru că aici este vorba mai mult de străzi de la periferia orașului, și acestea extrem de necesare. Am promis asta și în campania electorală și vreau să mă țin de cuvânt. Asfaltarea unei străzi este deja o necesitate în vremea de zi, nu mai putem vorbi de pretenții nejustificate. Îmi doresc foarte mult să se finalizeze această licitație ca să putem începe modernizarea imediat ce o să avem bugetul. Prin februarie să demarăm proiectarea, iar apoi să începem cu două mari artere: Carpenului, cu casetarea și asfaltarea canalului, și Fermierului. Începem cu acestea două și continuăm cu străzile mai mici din aceste zone. O să vorbim cu cei de la Compania de Apă să finalizeze și canalizarea pe aceste două străzi, pentru că mai sunt câteva porțiuni unde nu a fost încă introdusă canalizarea, iar apoi să intrăm în forță cu asfaltarea. Ar mai trebui spus că pachetul cu cele 87 de străzi care vor intra în modenizare în următorii patru ani are și o cotă de neprevăzut, în sensul că dacă mai apare vreo străduță, vreun drum de exploatare, dar de necesitate, să putem interveni. Adică să-i facem cadastrarea, să își schimbe denumirea, să intre în nomenclatura stradală și să o putem asfalta.
„În țările civilizate, în zona centrală se vine doar cu bicicleta“
GdS: O să avem străzi modernizate, dar o să avem și un transport public în comun decent? Când vor scăpa craiovenii de rablele care circulă în prezent pe mai multe trasee din oraș?
M.G.: Am la semnat ultimele documente legate de temele de proiectare pentru Axa 4, care cuprinde tot ce înseamnă transport în comun. Noi avem prinse aici 30 de autobuze noi și nouă tramvaie. Documentele sunt verificate de o autoritate din cadrul primăriei, se înaintează apoi la Ministerul Dezvoltării, care va face observațiile de rigoare, după care se trece la semnarea contractului de finanțare. Asta înseamnă că în prima partea a anului am putea avea finanțarea europeană pentru cele 30 de autobuze și nouă tramvaie. În paralel însă, noi o să dăm drumul și la acordul-cadru de achiziție de autobuze, nu vom sta după contractul de finanțare.
GdS: Acordul-cadru va fi cu bani de la bugetul local?
M.G.: Da, dar procedura la fondurile europene este în felul următor: noi putem să dăm drumul la acest acord-cadru de achiziție, putem să și achiziționăm autobuze, dar dacă nu ai făcut plata și, între timp, ai obținut finanțarea, poți să le plătești din fonduri europene. S-a ușurat foarte mult această comunicare și lucrurile sunt mult mai simple.
GdS: Există vreo direcție în care trebuie să se îndrepte transportul public în comun?
M.G.: În tot ceea ce înseamnă fonduri europene, se merge pe reducerea la maximum în zonele urbane, și mai ales în zonele centrale, a traficului de mașini personale. Ideea e ca zonele centrale să devină cât mai mult pietonale, cu excepția mijloacelor de transport în comun, care și acestea, pe cât posibil, să fie nepoluante. Adică toată zona centrală a Craiovei să devină, în viitor, una pietonală, și mă refer aici la străzi precum A.I. Cuza, Kogălniceanu, Unirii, chiar și zona Piața Chiriac. Asta pentru că acesta va fi viitorul, chiar dacă mai tragem de el, că îl amânăm, că nu ne convine, și fiecare va avea motivul lui. Nu îmi convine că nu mai pot parca mașina în zona centrală, că nu mai intru cu mașina în dreptul băncii, vor spune mulți. Da, așa este, dar ăsta e viitorul! Trebuie să înțelegem foarte clar că viitorul este ca zonele centrale să devină pietonale, iar accesul în aceste zone, pentru că cetățeanul trebuie să ajungă aici, să se facă prin intermediul transportului în comun și a mijloacelor nepoluante. Am văzut asta în marile capitale din Europa. De fapt, acordarea fondurilor europene se face numai în sensul acesta: pentru mijloace de transport nepoluante. Planul de Mobilitate Urbană prevede o linie de transport public în comun inclusiv pe strada A.I. Cuza, după ce va dispărea de aici circulația cu autoturismele personale. Cum aș putea să ajung, de exemplu, din Craiovița la un concert în centru? Simplu: cu autobuzul.
GdS: Care va fi următoarea stradă unde se va introduce parcarea cu plata prin SMS?
M.G.: Parcarea cu plata prin SMS a fost o reușită, iar următoarea stradă unde se va introduce va fi Mihail Kogălniceanu, o arteră foarte aglomerată. Știu că sunt și vor fi foarte multe nemulțumiri, că oamenii se întreabă cum vor mai ajunge la serviciu și unde vor parca, dar în țările civilizate în zona centrală se vine doar cu bicicleta. Asta este!
GdS: Aveți vreun oraș preferat către care să tindă, în viitor, și Craiova?
M.G.: Da, am două orașe preferate, care sunt diametral opuse: Frankfurtul, din punct de vedere al ordinii și al modului de a circula, și Florența, din punct de vedere al conservării istoriei și clădirilor. Încercăm să luăm ce e mai bun de la fiecare.
Locuințele din cartierul „chinezesc“ ar putea fi vândute „la roșu“
GdS: În 2017 ați primit „cadou“ și un cartier de locuințe, început și abandonat: cartierul „chinezesc“ de pe strada Caracal. Ce aveți în plan cu această investiție în 2018?
M.G.: Cartierul „chinezesc“ a fost o nereușită, dar, una peste alta, eu zic că nu a fost vina nici a antreprenorului din China, nici a primăriei, ci în mare parte a fost necorelarea dintre legislația asiatică și cea europeană. Cred că ăsta e motivul pentru care investițiile chineze mult așteptate, mult trâmbițate, se lasă în continuare așteptate în România. Sunt diferențe de legislație pe care ei nu le înțeleg. De exemplu, eu nu am înțeles de ce au preferat să plece cu toate cele 21 de blocuri deodată și nu pe rând. Am preluat acest cartier, este în patrimoniul primăriei, inclusiv partea de proiectare. Am făcut un calcul, am reluat relația cu proiectantul și vrem să pregătim un caiet de sarcini, pentru prima parte a anului, pentru finalizarea celor trei blocuri de la stradă, primele 250 de apartamente pe care avem obligația să le predăm Ministerului Apărării Naționale până în ianuarie 2020. Noi zicem că dacă lucrurile vor merge bine, le vom termina în 2018 sau, hai să zicem, în prima parte a anului 2019.
GdS: Se știe și cât va costa un apartament în acest cartier?
M.G.: Sunt mai multe lucruri la care trebuie să umblăm. Legea pe care noi putem să construim aceste blocuri, Legea nr. 114/1996, prevede anumite obligații ale autorității locale, în sensul că o să fie ceva restricții la persoanele care contractează, adică să aibă vârsta până în 35 de ani, să nu mai fi avut sau să fi înstrăinat vreo proprietate în ultimii ani, și acolo cu condiția că dacă nu ocupi oferta să poți să extinzi zona. Este obligatoriu pentru autoritate, de asemenea, să perceapă un avans. Va trebui să calculăm acest avans, să îl încasăm, să restabilim valoarea pe metru pătrat a locuinței. Nu știm cât va costa un apartament, dar nu vor fi foarte mari diferențe între ce s-a spus și ce va fi. Adică de la 400 euro/mp, prețul ar putea crește la maximum 600 euro/mp. Dar există și o altă variantă pe care o avem în calcul și care mie mi se pare cea mai bună la ora actuală: să nu facem finisajele. Avem experiența anilor anteriori, când construiam ANL-urile, iar marea majoritate a chiriașilor începea să dărâme ce era pe acolo pentru că fiecare avea pretenția să își facă un anumit confort. Fiind nefinisate, și prețul ar fi mai mic, și accesibilitatea la un credit bancar mai lejeră, iar partea de finisaje omul o face când poate, cum poate și la nivelul la care poate. Mai ales că nu mai este chiriaș, ci proprietar. Asta ar fi varianta cea mai bună, mai ales că legea respectivă prevede că primăria nu poate realiza profit din această activitate. Primăria contractează constructorul, iar prețul care rezultă din tot acest cumul de cheltuieli va fi prețul de vânzare al locuințelor. Banii, eu zic că se vor rostogoli foarte repede, iar într-un an cred că suma investită se va întoarce la primărie, pentru a se demara lucrările la un alt pachet de blocuri.
