Cu toate că în 2017, în cele cinci județe ale Olteniei, resursele de muncă au crescut ușor în statistici și tot mai multe persoane au devenit apte de muncă, în realitate sunt mai puține persoane care compun populația ocupată civilă din această regiune, chiar dacă numărul salariaților cu acte în regulă a crescut. Singurele explicații ar fi acelea că forța de muncă pleacă să lucreze peste graniță, fie și temporar, respectiv că migrează către alte județe, în afara regiunii Oltenia, cunoscută drept o zonă săracă a țării.
Datele statistice din Oltenia din balanța forței de muncă arată schimbări de la o perioadă la alta, în ceea ce privește forța de muncă. GdS a analizat comparativ datele statistice din balanța forței de muncă pe toate cele cinci județe din regiunea Olteniei la 1 ianuarie 2017, față de 1 ianuarie 2016, conform statisticilor transmise către redacție de Direcția Județeană de Statistică Dolj, la solicitarea GdS. În ianuarie 2016, în județele Dolj, Gorj, Olt, Mehedinți și Vâlcea existau resurse de muncă (populație în vârstă de muncă, plus pensionari care lucrează și patroni de firme care nu figurează ca angajați) de 2.411.400 de persoane, în total. La 1 ianuarie 2017, resursele de muncă au crescut la 2.426.900 de persoane, conform datelor de la Statistică, cel mai probabil pentru că mai mulți absolvenți de școli au împlinit vârsta în care devin apți de muncă, după cum vom vedea analizând următorul indicator. Așadar, populația în vârstă de muncă din Oltenia, potrivit datelor statistice, era de 2.390.400 de persoane, la 1 ianuarie 2016 și a crescut la 2.405.500 de persoane, la 1 ianuarie 2017. Creșterea este de 15.100 de persoane în vârstă de muncă, de la un an la altul. Totuși, nu toți au fost „absorbiți“ de piața muncii, după cum vom vedea în cele ce urmează.
Numărul pensionarilor cu vârstă de muncă, dar care nu lucrează (pensionați anticipat sau anticipat parțial) era 19.400 în ianuarie 2016 și a scăzut la 17.700. Persoanele din Oltenia care au vârstă de muncă, dar care și-au pierdut definitiv capacitatea de muncă (adică pensionarii pe caz de boală) erau în număr de 75.600, în ianuarie 2016 și au scăzut la 67.500 de persoane, la începutul anului următor. Alte persoane cu vârstă de muncă, aflate în activitate (aici pot intra, printre alții, și cei cu PFA-uri și patronii de firme care nu sunt și angajați) erau în ianuarie 2016, în toate județele Olteniei, în număr de 119.000 de persoane, potrivit Statisticii, iar în ianuarie 2017 au scăzut la 109.800 de persoane, în scădere cu 9.200 de persoane. Salariați sub și peste vârsta de muncă erau în număr de 600 în 2016 și au rămas 100 în 2017, iar soldul mișcării interjudețene a fost negativ, pe regiune. Adică, au fost mai mulți cu 3.600 în 2016 și cu 3.300 în 2017 cei care au plecat din Oltenia, față de cei care au venit să trăiască sau să muncească aici.
S-a diminuat populația activă ocupată
În ciuda faptului că mai multe persoane au împlinit vârsta de muncă și că a scăzut numărul celor care și-au pierdut definitiv capacitatea temporară de muncă, tot mai puțini locuitori ai Olteniei sunt persoane apte de muncă și ocupate. Așadar, populația ocupată civilă din Oltenia era de 1.627.200 de persoane în ianuarie 2016 și a scăzut la 1.595.900 de persoane în ianuarie 2017. Scăderea a fost de 31.300 de la un an la altul. Explicația acestei scăderi ar putea fi aceea că persoanele apte de muncă din Oltenia au plecat să muncească în alte regiuni (vezi sporul negativ al acestui indicator, adică au plecat din Oltenia mai mulți decât au venit să muncească și să locuiască), dar mai ales multe persoane apte de muncă au plecat să muncească în străinătate, unde își găsesc mai ușor un loc de muncă și sunt mai bine plătite. Datele coincid cu situația statistică prezentată la nivel național despre migrația populației peste graniță, forța de muncă părăsind inclusiv Oltenia.
Indicatorul Statisticii intitulat „Populația ocupată civilă“ cuprinde numărul de salariați cu acte în regulă, numărul de persoane care desfășoară activități neremunerate în agricultură, în gospodării și chiar deținătorii de firme care nu sunt și angajați. În condițiile în care a scăzut numărul patronilor, cum am văzut din cifrele prezentate mai sus, a crescut numărul celor în vârstă de muncă și a crescut numărul salariaților, cum vom vedea în cele ce urmează, din analiza cifrelor indicatorului statistic numit „Populația ocupată civilă“ reiese că mulți au ales să plece în străinătate.
Din agricultură au plecat cei mai mulți la muncă în străinătate
Analizând în profunzime acest indicator se observă că cele mai multe mișcări de persoane, în sensul diminuării numărului de persoane ocupate în 2017 față de 2016, se observă în domeniul agriculturii. Conform cifrelor publicate de Statistică, în ianuarie 2016 erau ocupați în agricultură, silvicultură și pescuit 439.800 de locuitori ai Olteniei, din care salariați erau doar 24.700, iar în 2017 numărul celor ocupați în aceste domenii scăzuse la 378.700 de persoane, din care salariați erau doar 25.500. Numărul de salariați din Oltenia a crescut ușor, în perioada analizată, de la 937.300 de persoane în 2016, la 955.800 de persoane, la începutul lui 2017. Deci sunt cu 18.500 mai mulți angajați cu acte în regulă și, totuși, populația activă ocupată civilă a scăzut cu 31.300 de persoane, în același interval analizat.
În condițiile în care numărul pensionarilor la limită de vârstă nu este mai mare de la un an la altul, numărul persoanelor pensionate pe caz de boală care și-au pierdut definitiv capacitatea de muncă este în scădere, în perioada analizată, numărul șomerilor declarați în acte și rata șomajului au scăzut, conform autorităților, astfel că, în ciuda faptului că populația în vârstă de muncă este în creștere în Oltenia, concret, populația ocupată activă este în scădere, cel mai probabil din cauza migrației locuitorilor din această zonă a țării, în alte părți.
Se observă că persoanele din mediul rural au fost în număr mai mare care și-au căutat de lucru peste graniță, din cauză că numărul de locuri de muncă nou-înființate prin comunele din Oltenia sunt aproape inexistente. Ca efecte ale acestor migrări de forță de muncă, în anumite domenii de activitate nu se mai găsesc specialiști, multe firme acuzând că nu mai găsesc forța de muncă bine calificată sau nu mai găsesc deloc forță de muncă, în multe domenii de activitate.
