Spitalele din Oltenia suferă din cauza lipsei medicilor anesteziști. Unităţile sanitare lucrează cu mai puţini anestezişti decât ar trebui, iar din această cauză uneori operațiile sunt amânate. Încă din timpul rezidențiatului, mulți medici preferă străinătatea. În țară mai avem doar 850 de astfel de specialiști, care deseori muncesc până la epuizare și sunt nevoiți să salveze vieți aproape cu nimic. În plus, din multe secții lipsește toată aparatura de care este nevoie. Aproximativ 15.700 de medici români lucrează în străinătate, conform unui studiu realizat de Asociaţia Română pentru Promovarea Sănătăţii (ARPS). Cei mai mulți dintre ei sunt medici specialiști ATI. Şase milioane de români nu au acces la servicii medicale pentru că nu sunt suficienţi doctori care să-i trateze.
România ocupă ultimul loc în Europa la numărul de medici pe mia de locuitori. Cea mai mare criză este cea a medicilor anesteziști. Vânați de spitalele din străinătate, în ultimii ani tot mai mulți specialiști români aleg să părăsească țara și să lucreze în locul în care sunt răsplătiți financiar pe măsură și unde au la dispoziție toate dotările necesare. Recunoscută la nivel european și mondial mai mult după Revoluție, anestezia românească are nevoie de resuscitare. Spitalele se confruntă cu un deficit major de specialiști.
Medicii anesteziști din România stau lângă pacienții din Secțiile de Terapie Intensivă. Dacă în alte țări medicul anestezist doar face anestezie, la noi același specialist trebuie să se ocupe și de pacienții din ATI (Anestezie și Terapie Intensivă).
Cel mai des dispar medicii din oraşele mici, medicii specialişti, oameni cu experienţă şi mâna formată în spitale de stat. Fie pleacă peste hotare, fie merg exclusiv în sistemul privat din Capitală şi din oraşele mari.
La Spitalul Județean de Urgență Craiova, secția ATI este mereu plină. Se lucrează la foc continuu pentru că mereu mai apare un caz urgent.
Dr. Monalisa Enache, medic primar ATI, spune că munca în ATI este o luptă pe mai multe fronturi. „Este o muncă extrem de solicitantă fizic și psihic, cu răspundere enormă în decizia vizavi de pacientul critic. Tratamentul este complex… Pe de altă parte, suntem implicați în actul operator ca anesteziști. Urmărim pacientul preanestezic, asigurăm un act anestezic adecvat diagnosticului ținând cont de toate afecțiunile pacientului. Anestezia durează cât intervenția, poate fi o oră sau pot fi șapte-opt sau 12 ore. Munca nu se termină aici. Pacientul trebuie urmărit și postoperator“, spune dr. Monalisa Enache.
„În principal, se pleacă din cauza condițiilor de muncă“
În Craiova, pacienții se împart între Secția ATI de la Spitalul Județean de Urgență (SJU) Craiova și secția de la Spitalul Municipal „Filantropia“. Cele 64 de paturi de la SJU Craiova sunt neîncăpătoare pentru numărul pacienților. „E o întâmplare când avem un pat liber. Sigur, în câteva ore, este ocupat de cineva“, spun medicii care lucrează aici. Secția ATI de la Spitalul „Filantropia“ are 20 de paturi și șase medici. Pentru că Secțiile ATI au nevoie de susținere, medicul dr. Liviu Aftinescu de la Spitalul „Filantropia“ a înființat și Asociația pentru Performanță în Anestezie și Terapie Intensivă prin care oamenii, dacă doresc, pot susține dotarea secțiilor, donând 2% din impozitul pe profit. Asta pentru că acum cei mai mulți medici pleacă în străinătate din cauza lipsei condițiilor din spitalele românești. „În principal, se pleacă din cauza condițiilor de muncă. Acum cred că salariul este destul de mare. Eu, cu tot cu gărzi, mă apropii de 2.000 de euro. În secția în care lucrez s-au făcut dotări. Urmează să primim un monitor și un ventilator. Avem mare nevoie de aparate de anestezie. Noi suntem șase medici angajați ai spitalului și mai este încă un medic doar cu contract de gărzi“.
La Slatina, 11 specialiști ATI fac treaba pentru 22 de medici
La Spitalul Județean Slatina, în Secția ATI lucrează efectiv doar 11 medici, deși normativul legal ar fi de 22, având în vedere numărul pacienților tratați în secție. „Activitatea se desfășoară cu dificultate în aceste condiții. De multe ori, medicii sunt suprasolicitați. Numărul de gărzi efectuate este foarte mare. Avem 11 săli de operații și medicii anesteziști jonglează între pacienți. De multe ori, se ajunge la epuizare. Medicii rezidenți, de cele mai multe ori, aleg să plece în alte spitale, mai ales în cele universitare“, declară dr. Cătălin Pătru, directorul medical al SJU Slatina. Așa se face că medicii muncesc de trei ori mai mult decât ar fi normal. În această situație, riscul de malpraxis este mare.
Aproximativ 15.700 de medici români lucrează în străinătate, conform unui studiu realizat de Asociaţia Română pentru Promovarea Sănătăţii (ARPS). Statisticile arată că, anul trecut, la fiecare șase ore, un specialist român a decis că nu mai poate profesa în ţară. Statul cheltuieşte pentru fiecare student la medicină 80.000 de lei, după care îl trimite în spitale care nu au aparatură şi medicamente şi îi dă salariu de câteva ori mai mic decât în vestul Europei.
MS nu are o cifră exactă a medicilor care au emigrat
Criza acută de medici anesteziști este mai ales în spitalele din orașele mici. „România este confruntată cu o criză a medicilor şi, mai ales, în oraşele care nu sunt centre universitare, în oraşele mici, în spitalele mici, avem probleme. Cele mai mari probleme le avem pe zona de anestezie-terapie intensivă. Chiar în apropiere de Bucureşti, la 100 km, există spitale care sunt în imposibilitatea de a asigura linii de gardă. Soluţia este de a-i aduce în ţară, a-i păstra în ţară, dar în acelaşi timp de a elabora politici foarte clare de formare“, a declarat ministrul sănătății, Florian Bodog, în cadrul unei emisiuni la Digi 24.
Acesta a recunoscut însă că la nivelul instituţiei pe care o conduce nu există o cifră exactă privind numărul medicilor din ţară, adăugând că pentru acest lucru a înfiinţat un Centru de Resurse Umane.
Deficit de medici ATI există și la Spitalul Județean din Severin. „Mai este nevoie de trei medici în secție. Aici ajung cazurile cele mai grave, medicii sunt solicitați. Am avut posturi scoase la concurs, dar nu s-a prezentant nimeni. Pe lângă salarizare, foarte importantă este și dotarea din secțiile ATI. La noi, unele aparate ar trebui înlocuite cu altele noi“, spune Cristian Jianu, purtătorul de cuvânt al Spitalului Judeţean Mehedinţi.
Pacienții, nemulțumiți de lipsa de comunicare și timpul acordat de medici
În această situație, pacienții sunt nemulțumiți de ceea ce găsesc în spitale. Se plâng că sunt lăsați să aștepte ore întregi pe holuri, că se întârzie cu programările pentru intervenții chirurgicale, că medicii nu comunică. „Avem județe în care nu există medic hematolog, oncolog, ATI sau medic radiolog. Asta afectează tot sistemul pentru că medicii care rămân sunt solicitați, de multe ori nu pot să facă față. Problema cu medicii ATI este mai ales în spitalele mici, pentru că majoritatea aleg să lucreze în spitalele universitare, unde au mai multe condiții și șanse de dezvoltare. De aici apare și problema plimbatului pacientului între spitale. Mulți sunt amânați sau reprogramați pentru că nu există anestezist și nu se poate face intervenția chirurgicală. Comunicarea este o mare problemă în sistemul medical românesc. În secțiile ATI este și mai greu, pentru că acolo fiecare medic este cu treaba lui și cu aparținătorii nu prea mai rămâne să vorbească nimeni. În străinătate, medicul vine la aparținători și le explică situația după ce s-a încheiat intervenția. Este nevoie și de dotări în secțiile ATI, de monitoare și ventilatoare mai multe și noi, pentru că din cauza îmbătrânirii populației aceste secții sunt suprasolicitate de cazuri grave“, a spus Radu Gănescu, președintele Coaliției Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice din România.
„Din cele 1.040 de posturi normate în ATI, peste 400 nu sunt ocupate“
Lipsa medicilor este problema cea mai dureroasă a secțiilor ATI. Prof. dr. Dorel Săndesc, preşedintele Societăţii Române de Anestezie şi Terapie Intensivă (SRATI), membru în Comitetul Executiv al World Federation Societies of Anesthesiologists (WFSA), membru al Consiliului European Society of Anesthesiology (ESA) şi fost preşedinte al Comisiei ATI din cadrul Ministerului Sănătății, spune că în urma unei analize făcute la sfârșitul anului 2016 de Comisia de Analiză Terapie Intensivă și Ministerul Sănătății, în principalele spitale din România, peste 90 de spitale care sunt și incluse în programul de finațare a secțiilor ATI numit „acţiune prioritară ATI“, s-a constatat că există un deficit de medici în comparație cu normele, de 38,9%. Mai exact, din cele 1.040 de posturi normate, peste 400 nu sunt ocupate. Este o problemă serioasă, mai ales în această specialitate.
„Vorbim de o țară bolnavă, care nu face decât să își alunge salvatorii“
Salariile medicilor specialiști în ATI aproape s-au dublat în ultimii ani. Motivul pentru care mulți pleacă în continuare este atitudinea pe care societatea o are față de această profesie. „Pe lângă nivelul salarial, este vorba și de statutul profesional al medicului. Sunt medici care pleacă încă din timpul rezidențiatului. În ultimul timp, totuși, constatăm un fenomen îmbucurător, există tendința unor medici să se întoarcă în România. Lumea este obișnuită să spună că din cauza sistemului pleacă medicii. Situația nu este chiar așa. Sistemul nu acordă cât merită medicii în România. Dar în ultimii trei-patru ani s-au luat câteva măsuri și în privința salariilor. Toate au dus la creșteri sensibile ale veniturilor. Dacă în urmă cu cinci ani un medic câștiga sub 1.000 de euro cu gărzi cu tot, acum câștigă 2.000 de euro net. Ceea ce nu a făcut sistemul este modul în care este tratată această profesie de societate. Suntem în continuare supuși unei atitudini necorespunzătoare, toți medicii sunt băgați în aceeași oală. Practic, acesta este principalul motiv de plecare. Vorbim de o țară bolnavă, care nu face decât să își alunge salvatorii. Este o conculuzie dureroasă, dar reală“, conchide prof. dr. Dorel Săndesc.
