Directoarea executivă a Casei Județene de Pensii (CJP) Dolj, Daniela Licu, a explicat într-un interviu acordat GdS care sunt cele mai mari probleme întâmpinate de cei care vor să se pensioneze, cum stau lucrurile cu popririle pe pensii și cu debitele înființate de instituție, care sunt noutățile legislative aplicabile din 2018, precum și care este intervalul de timp în care Casa de Pensii se va muta într-un nou sediu.
GdS: Județul Dolj este unul destul de mare, atât ca număr de locuitori, dar și ca număr de pensionari… Care este numărul actual al pensionarilor și care este pensia medie pe județ?
Daniela Licu: La nivelul județului Dolj există în plată aproximativ 170.000 de pensionari. Pensia medie la nivelul județului Dolj este de 1.023 de lei. Deci suntem un județ cu număr mare de pensionari. La nivel național, cred că suntem pe locul doi, după Prahova. Cel puțin așa eram la ultima statistică făcută de Casa Națională de Pensii Publice. Și vreau să vă spun că din 2011, de când a intrat în vigoare Legea nr. 263 pe care funcționăm și acum, în cadrul Casei Județene de Pensii Dolj au fost, practic, trecute la limită de vârstă, revizuite, recalculate aproximativ 150.000 de dosare. Deci dacă stăm bine să ne gândim volumul este enorm. Și tot pe atunci, prin 2010, a fost restructurată Casa de Pensii cu un procent însemnat de 37% din personal care a plecat atunci, deci volumul de muncă este fantastic de mare. În cursul anului 2017, la nivelul Casei de Pensii au fost rezolvate 80.000 de solicitări.
GdS: Pe lângă pensionarii din sistemul public există și pensionari cu pensii speciale, adică acele pensii de serviciu, cum le spuneți dumneavoastră în limbajul de specialitate. Câte pensii speciale sunt în Dolj și care este cea mai mare astfel de pensie încasată?
D.L.: La nivelul județului Dolj există aproximativ 250 de pensii speciale, indemnizații care sunt suportate din bugetul de stat și nu din bugetul asigurărilor sociale, cum sunt suportate pensiile de stat. Cea mai mare astfel de pensie este de aproximativ 24.500 de lei.
GdS: Este destul de consistentă această pensie specială, dacă ne gândim că pensia medie pe județ este de 1.023 de lei.
D.L.: Da. Și vreau să vă mai spun că acum, prin reducerea impozitului pe venit de la 16% la 10% au mai crescut puțin pensiile celor care au peste 2.000 de lei pe lună. De această majorare beneficiază 9.855 de persoane, prin reducerea impozitului care se aplică la suma ce depășește 2.000 de lei. Într-adevăr, pensia medie pe județ este foarte mică. De asemenea, din cei 170.000 de pensionari, circa 20.000 – 30.000 provin din sistemul agricol și aceia au pensii destul de mici. Ei beneficiază de pensia minimă de 520 de lei, iar de la 1 iulie va fi de 640 de lei.
GdS: Ce noutăți legislative a adus anul 2018, în materie de pensii?
D.L.: O noutate care nu se rezumă neapărat la pensii este plata ajutorului de deces pentru asigurați. Până la sfârșitul anului 2017, Casa Județeană de Pensii acorda ajutoare de deces pentru urmașii pensionarilor și pentru rudele acestora. Acum vom acorda ajutoare de deces și pentru urmașii asiguraților, adică pentru salariați, indiferent dacă ei lucrează în sistemul public sau în sistemul privat. Persoanele care aveau contract de asigurare încheiat cu Casa de Pensii beneficiau de ajutor de deces tot de la Casa de Pensii, dar acum și urmașii salariaților vor veni și vor depune actele pentru ridicarea ajutorui de deces. Trebuie să facem o distincție între acel ajutor prevăzut în Contractul colectiv de muncă la firme și ajutorul de deces plătit de la stat. În acel Contract este posibil ca unele unități să acorde o compensație familiei, în cazul decesului angajatului. Acela nu este un ajutor de deces. Ajutorul de deces se plătește prin intermediul Casei de Pensii, indiferent dacă au sau nu au prevăzute sume în Contractul colectiv de muncă, pe baza unei cereri, însoțită de adeverința eliberată de angajator, din care să reiese că decedatul avea calitatea de asigurat, și de un extras din REVISAL. Dosarul cu celelalte acte necesară se depune la Casa de Pensii, iar Casa de Pensii va acorda ajutorul de deces în maximum trei zile lucrătoare de la depunerea cererii. Ajutorul de deces este de 4.162 de lei și este același și în cazul decesului asiguratului și al pensionarului. Pentru un membru de familie al asiguratului – și aică mă refer la soț, soție, copil – ajutorul de deces este de 50% din cel acordat la decesul asiguratului sau al pensionarului.
GdS: O modificare legislativă importantă apărută pe finalul anului trecut este aceea că cei cu pensie de invaliditate pot cumula pensia cu anumite alte venituri.
D.L.: Da. Conform noilor modificări legislative, pensionarii de invaliditate de gradul I, II, precum și cei care beneficiază de pensie anticipată sau anticipată parțial vor putea, de anul acesta, să realizeze și venituri de natură profesională, deci nu vorbim de contracte de muncă. Trebuie specificat acest lucru. Este vorba de acele AF-uri, PFA-uri, persoane care obțin venituri din drepturi de autor și alte astfel de drepturi, dar care nu au caracter salarial. Deci nu poți să beneficiezi de pensie de invaliditate dacă ai venituri salariale. Dacă ai pensie de gradul I și II, practic, ți-ai pierdut capacitatea de muncă, dar pot exista persoane cu diverse deficiențe și dizabilități care pot munci cu creierul, să spunem.
GdS: A fost un caz al unei tinere poete imobilizate în scaun cu rotile care a pierdut indemnizația din cauză că a avut venituri din scrierea de poezii. De la acel caz credeți că a pornit ideea de a se modifica legislația?
D.L.: N-aș putea să vă spun. S-ar putea, dar este foarte binevenită această modificare, pentru că nu are sens să îi îngrădești unui om posibilitatea de a face plus valoare dintr-o activitate care nu are de-a face cu incapacitatea de muncă fizică, să spunem.
GdS: Am identificat o problemă, din discuțiile cu pensionarii. Unii oameni se plâng că durează mult recalcularea pensiei, din momentul în care ei depun cererea de recalculare. Care ar fi motivele eventualelor întârzieri și care este timpul mediu în care pensionarul primește răspuns după ce depune o cerere de recalculare a pensiei?
D.L.: Recalcularea înseamnă adăugarea de venituri. Adică, există pensionari care după data ieșirii la pensie la limită de vârstă este nevoie de recalcularea pensiei ca să beneficeze la pensie de aceste venituri sau înseamnă aducerea de adeverințe noi de sporuri, de grupe, după data înscrierii la pensie. Noi toate aceste reclaculări le facem în conformitate cu indicatorii de performanță. Probabil că v-am mai spus că există un timp maxim în care trebuie să răspundem, prin indicatorii de performanță. Astfel că, la nivelul anului 2017, am încheiat 7.238 de înscrieri noi la pensie, din care 6.987 au fost realizate în 35 de zile. Deci, practic, sub 45 de zile, cât este termenul legal de soluționare. Practic, un procent de 96% din cereri a fost soluționat într-un timp mai scurt decât cel legal, iar cereri de recalculare au fost depuse 14.482, din care 14.204 au fost realizate tot așa, în 35 de zile. Deci, într-un procent de 98% au fost realizate mai repede.
Cele care nu au fost realizate în acest termen a fost din cauza faptului că fie adeverințele întocmite de angajator nu au respectat condițiile legale de formă sau de fond, fie că după aprilie 2001 nu s-au depus declarațiile de către angajator pe acea perioadă pentru care se cere recalcularea. Practic, toate veniturile pe care le realizăm sunt declarate prin intermediul acestei declarații 112 și fără ca acestea să apară în declarație nu pot fi luate în calcul la declararea drepturilor de pensie. Pur și simplu, motivele sunt independente de Casa de Pensii.
GdS: Anul trecut au fost 5.000 de popriri pe pensii venite de la terți, dar au existat și circa 200 de debite înființate de Casa de Pensii. În ce situații se fac popriri pe pensii și în ce situații se fac rețineri din pensii pentru pensionari?
D.L.: Popririle apar ca urmare a emiterii unor titluri executorii emise de către executorii judecătorești, de administrația financiară, de primării. Deci pentru taxe, impozite și credite neachitate (de către pensionari – n.r.). Deci în astfel de cazuri, Casa de Pensii este terț poprit. Executorii ne trimit nouă titlurile executorii, iar noi suntem obligați să facem reținerile din pensie, conform procedurilor legale în vigoare. Apoi există debitele proprii. Dar, cum vă spuneam, din 170.000 de pensionari, avem la doar 200 debite. Din tot acest volum de muncă, din 150.000 de dosare de recalculare pe care le-am realizat din 2011 până în 2017 înseamnă că restul de 148.800 au câștigat bani, pentru că majoritatea acestor recalculări și revizuiri asta presupun, dar în toți acești ani au fost și 200 de debite. Deci au existat erori de calcul, probabil din vina angajatului de atunci al Casei de Pensii care a înregistrat eronat.
GdS: Dar nu sunt prescrise aceste debite acum? Oricum puteți să le rețineți din pensii doar pe ultimii trei ani…
D.L.: Da. Cei care au pensii foarte mici pot intra în procedura de executare silită. Tot ca o noutate legislativă, de anul acesta aceste debite vor fi preluate de Direcția de Finanțe, în baza protocolului ce se va încheia de Casa Națională de Pensii. Noi nu avem un corp de executare silită. Practic, juriștii noștri fac și această executare silită, dar nu o fac așa cum o face Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice. Cei cu pensia minimă sunt în cazul de executare silită și chiar dumneavoastră ați prezentat în presă formula de calcul privind popririle (nu pot fi executate silit veniturile care sunt sub jumătate din salariul minim net pe economie – n.r.), iar în cazul debitelor din pensiile foarte mici, ei au semnat angajamente de plată, la nivelul Casei de pensii, deci ei sunt de acord să li se rețină o sumă din pensie. Deci așa funcționează lucrurile…
GdS: Ce înseamnă acele angajamente de plată?
D.L.: Un angajament de plată, în cazul unui pensionar cu pensia de 520 de lei, înseamnă că el este de acord să plătească lunar un debit de 100 de lei, pentru ceea ce i se impută din urmă. Debitul se face doar pe ultimii trei ani, conform Codului Civil.
GdS: Chiar dacă numărul acestor debite nu este mare, se vor mai aștepta pensionarii să le apară astfel de debite de plată?
D.L.: Dacă s-au recalculat 150.000 de dosare și mai sunt până pe la 170.000 de dosare, mă gândesc că mai pot apărea foarte puține debite. Oricum, acestea care mai sunt de recalculat sunt pensionări de dată mai recentă și prea au mai apărut erori în ultima perioadă.
GdS: Încă o situație întâlnită în trecut, în cazul persoanelor care doreau să se pensioneze, era legată de procedura de obținere a adeverințelor de la locurile de muncă. Care mai este situația cu acele adeverințe?
D.L.: Cei care au lucrat înainte de 2001, din păcate, fără adeverințele acestea eliberate de angajator, privind diverse sporuri, grupe de muncă de care ei au beneficiat în perioada aceea lucrată, dar care nu sunt trecute în carnetul de muncă, acestea nu pot fi luate în considerare. Este o mare problemă, pentru că s-au desființat foarte mulți angajatori. În mod normal, lichidatorii sunt obligați prin lege să predea arhivele societăților care se radiază către firmele de arhivare acreditate. Nu se întâmplă aceste lucruri în multe cazuri. Și, într-adevăr, aici apare o problemă pentru oamenii care au lucrat. Atunci noi nu putem să le luăm în calcul pentru deschiderea drepturilor de pensie decât înscrisurile existente în documente, cum ar fi în carnetele de muncă și adeverințe. Sunt unele adeverințe de la nivelul anilor 1980, 1990. Să zicem că atunci nu exista codul numeric personal, dar dacă adeverința nu are toate datele de identificare nu poate fi luată în considerare.
GdS: Și ei pierd această vechime, dacă nu o pot demonstra?
D.L.: Da. Dacă nu au acte în regulă, o pierd. Mai există o posibilitate prin care se poate dovedi vechimea prin probe cu martori, dar acolo este altceva. Nu trebuie generalizate aceste lucruri pentru că eu cred că majoritatea oamenilor responsabili au avut grijă la momentul respectiv ca atunci când au plecat de la un angajator să își strângă documentele necesare. Sunt puține cazurile în care nu au toate documentele. Unii dintre ei, săracii, sunt cei care nu se pot înscrie la pensie, pentru că nu au acel stagiu minim de cotizare. Dacă au pierdut carnetul de muncă, atunci trebuie să meargă să își facă rost de toate adeverințele de la angajatori.
GdS: Și dacă acei angajatori nu mai există?
D.L.: Dacă nu mai există, atunci pot lua adeverințele de la firmele de arhivare care au preluat arhivele. Este cea mai tragică dintre situații. Sunt puține astfel de cazuri. Soluțiile ar trebui luate tot la nivel național. Arhivele Naționale ar trebui să poată să amendeze un lichidator dacă acesta nu predă arhivele în momentul în care a radiat societatea. Fără măsuri coercitive nu se poate.
GdS: De ce mai este nevoie acum de eliberarea unor adeverințe, în momentul în care o persoană decide să plece de la un angajator?
D.L.: Acea adeverință nu trebuie să ateste decât faptul că persoana respectivă a fost salariatul unității respective, într-o anumită perioadă. Să vă spun de ce. Au existat cazuri în care o persoană a fost declarată cu mai multe CNP-uri. A greșit contabilul de la unitatea respectivă. Dacă unitate economică nu mai există, atunci se lucrează acel dosar pe baza unei declarații a celui care vrea să se pensioneze, prin care el spune că nu a fost el cel declarat la Bistrița. „Nu știu de ce mă vedeți dumneavoastră la Bistrița, că eu am lucrat doar la Craiova“. Rezolvăm și astfel de situații, dar numai în cazuri de forță majoră. Nu mai există nici o soluție: actele au dispărut, nu mai sunt nici la lichidator, nu mai există contabil și nu are cine să mai facă o declarație rectificativă. Sunt grave lucrurile, dar nu sunt chestiuni uzuale. Noi de aceea cerem adeverințe, ca să confirmăm ceea ce se vede în evidențe.
GdS: Cei care vor să se pensioneze cu ce situații se confruntă?
D.L.: Pentru cei care se înscriu acum la pensie la limită de vârstă și mai au nevoie de vechime, conform legii, ei pot să își cumpere vechime și să încheie aceste contracte de asigurare prin care să plătească 364 de lei pe lună și să facă rost, astfel, de vechime doar pentru limită de vârstă. (…) Unii mai vin să le calculăm noi vechimea, ceea ce nu este o muncă ușoară. Nu se poate face lucrul acesta la ghișeu, unde sunt 300-400 de persoane care intră acolo zilnic. Sunt persoane care nu au avut continuitate sau care nu au lucrat la un singur loc de muncă toți cei 25 de ani și atunci nici ei nu mai știu, săracii, câtă vechime au. De aceea vin și în audiență. Eu vă spun că mă confrunt săptămânal cu astfel de cazuri la audiențe și îi ajut, mai ales dacă văd că ei nu au capacitatea să își calculeze că au lucrat trei luni la un angajator, șase luni la altul. Pensia nu se poate calcula dinainte.
GdS: Deschiderea unui cont on-line pe site-ul Casei Naționale de Pensii îi ajută cu ceva pe cei care vor să se pensioneze?
D.L.: Desigur. Pot să vadă în orice moment ce angajator i-a declarat în acte, ce stagiu de cotizare au din 2001 la zi. Deci pot să afle ce vechime au. Am mai înregistrat 200 de cereri de deschidere de cont on-line și acum sunt câteva mii de conturi active. Este important ca oamenii să înțeleagă că acesta este viitorul.
GdS: Ce faci dacă observi, prin intermediul contului on-line, că în primii ani de activitate, angajatorul de atunci nu te-a declarat ca angajat în actele oficiale, iar acel angajator nu mai există, în sensul că firma a fost radiată?
D.L.: Din păcate este foarte greu să mai recuperezi. De aceasta zic că este bine să observi din timp aceste neconcordanțe.
GdS: Ai pierdut acei ani, ca vechime, deși ai lucrat?
D.L.: Din păcate, da. Nu mai pot fi recuperați. Mai ales că pe tineri nu prea îi interesează atunci dacă sunt declarați în acte sau nu. În mediul privat se întâmplă lucrurile acestea. Nu îi interesează faptul că în mână iei un salariu, iar declarația este pe ceva mult mai mic. Lucrurile acestea nu prea îi interesează decât când se apropie de vârsta de pensionare.
GdS: Ei pot să tragă la răspundere angajatorul respectiv?
D.L.: Da. Și pot chiar să nu mai lucreze la respectivul angajator, dacă nu își respectă ceea ce au negociat măcar verbal, la angajare.
GdS: În legătură cu probemele Casei Județene de Pensii Dolj, care sunt cele mai grave de care v-ați lovit?
D.L.: Cele mai grave probleme sunt legate de lipsa personalului, precum și spațiul impropriu în care funcționăm. Dumneavoastră știți foarte bine sediul casei noastre de pensii. Este un sediu impropriu pentru o activitate stufoasă. Noi ne adresăm atât pensionarilor, asiguraților. Gândiți-vă cum este vara, când acordăm și bilete de tratament, când în aceeași perioadă primim și dosare de pensii, distribuim și ajutoare de deces. Sperăm ca la sfârșitul anului viitor, cel puțin, să ne mutăm în spațiul pe care l-am obținut în instanță. Este vorba de spațiul de la Spitalul „Filantropia“. În urma discuțiilor purtate cu Primăria Craiova am obținut un termen aproximativ cert prin care noi vom putea demara lucrările efective de construcție.
GdS: Este vorba despre acel spațiu situat chiat vizavi de Spitalul „Filantropia“, pe Calea Severinului, chiar lângă fosta Curte de Apel?
D.L.: Da. Despre acel sediu este vorba.
GdS: Puteți deja să vă apucați de treabă? S-a eliberat acolo spațiul, în condițiile în care clădirea cea nouă a Sitalului „Filantropia“, cea de lângă Spitalul de Infecțioase, s-a dat deja în folosință?
D.L.: Într-adevăr, dar Spitalul „Filantropia“ are mai multe secții acolo. Ei au spus că se vor putea muta cu totul la sfârșitul anului viitor. Și la noi va dura foarte mult să facem aceste teste, aceste studii. Putem să începem să facem studiile, testele de rezistență, pentru că ei au eliberat unul din cele două corpuri de clădire.
GdS: Sunt prevăzuți bani în buget pentru anul acesta?
D.L.: Noi am cerut încă de anul trecut și am înțeles că s-au aprobat. Săptămâna viitoare merg la București, la Casa Națională, și voi vedea exact dacă suma pe care am solicitat-o noi a fost prinsă în bugetul de anul acesta. Din câte știm noi, da. A fost prinsă și vom începe să facem aceste lucrări.
GdS: Dacă acel spațiu se eliberează abia către finalul anului viitor, să înțelegem că Primăria Craiova vă plătește chirie în continuare pentru acele clădiri? Pentru că știu că, la rândul dumneavoastră, plătiți chirie proprietarilor actualului sediu al Casei de Pensii.
D.L.: Categoric. Nu aș fi putut altfel să accept să nu elibereze acea clădire, pentru că, până la urmă, eu reprezint o instituție publică cu o clădire în proprietate și nu pot să folosesc banii de la buget să plătesc o chirie unor proprietari, noi având deja o proprietate. Este foarte clar că au înțeles lucrul acesta cei de la primărie. Astfel că toți banii aceștia sunt virați de către primărie în contul Spitalului „Filantropia“, spitalul achită către noi, iar noi plătim mai departe către proprietarii imobilului în care ne desfășurăm activitatea.
GdS: Cât plătiți chirie pentru actualul sediu?
D.L.: În jur de 7.000 de euro.
GdS: Cum va fi noul sediu, chiar dacă vorbim de un orizont de timp mai îndepărtat? Ce va presupune?
D.L.: Eu îmi doresc o sală de public mai mare la nivelul instituției noastre, o arhivă foarte bine structurată și, bineînțeles, birouri. Unui funcționar public îi ceri să aibă performanță, dar în același timp trebuie să îi și oferi un cadru adecvat, condiții de muncă. Și acest lucru la noi nu există, din păcate. (…)
GdS: La noul sediu a funcționat și radiologie. Este nevoie și de un fel de decontaminare a clădirii?
D.L.: Sigur că da. Acolo a fost și radiologie, au fost și boli infecțioase, a fost și laborator de analize. Deci lucrurile nu sunt așa simple. Acea clădire trebuie bine analizată înainte de a se investi în ea.
GdS: În fiecare an sunt vreo 8.000 – 9.000 de cereri de bilete și tratament, iar locuri sunt în jur de 6.000. Tot timpul vor fi câteva mii de pensionari nemulțumiți?
D.L.: Sunt mai multe cereri de bilete de tratament. Și tot timpul vor fi nemulțumiți pentru că nu înțeleg că dacă au mai fost în ultimii doi ani la tratament, ei nu mai au dreptul. Se gândesc că poate vor primi un punctaj mai mare.
GdS: Anul acesta s-a deschis sezonul de bilete de tratament?
D.L.: Nu. A fost votată legea bugetului de asigurări sociale pe 3 ianuarie. Urmeză ca acum să se adopte o hotărâre de guvern prin care să se stabilească numărul maxim de bilete și valoarea unui bilet de tratament care va fi decontat din bugetul de asigurări sociale. Până la urmă, aceste bilete sunt o măsură de protecție socială. După ce va fi adoptată această HG se vor demara procedurile de achiziție la nivelul Caei Naționale. Deci mai avem de așteptat. Părerea mea personală este că mai devreme de martie-aprilie vom reuși să începem repartizarea biletelor de tratament în unitățile proprii ale Ministerului Muncii, dar pentru clelalte stațiuni, părerea mea este că mai devreme de aprilie-mai nu poate începe, dar cereri de bilete de tratament primim în acest moment.
GdS: Ați avut curiozitatea să vedeți cam ce categorii de persoane ies cu cele mai mari pensii, în sistemul public de pensii? Ce profesii încasează pensii mai mari?
D.L.: Să știți că din ce am văzut eu, este vorba de medici și de profesori, dar nu vorbim de medicii de familie. Vorbesc de cei care au o vechime completă, au toate gradele, de cei care lucrează în mediul universitar și au realizat venituri și din cadrul universității, dar au mai fost și în alte proiecte.
GdS: Și medicii de familie de ce nu obțin o pensie mai mare?
D.L.: Pentru că au avut aceste Întreprinderi Individuale și, practic, veniturile la care au plătit ei contribuții de asigurări sociale au fost cele alese de dânșii și au ales să plătească la nivelul salariului minim. Și dacă au cotizat la nivelul salariului minim, atunci și pensia va fi tot mică.
GdS: Medicii din spitale cum ies la pensie?
D.L.: Ei au beneficiat de sporuri, de gărzi, de alte activități și au pensii mai mari. Profesorii sunt și ei tot așa. Cei care au fost „integrați“ la Facultatea de Medicină și au lucrat și în spital, de asemenea, au pensii mari, dar pot să vă spun că și un învățător, să spunem, care a avut vechime și a avut și toate gradele poate ieși chiar și cu o pensie de 2.000 de lei. Dumneavoastră decideți acum dacă este o pensie mare sau mică. Eu zic că este o pensie mare.
GdS: Este o pensie mult mai mare decât salariul minim pe economie, care este de 1.162 de lei net.
D.L,: Așa este.
GdS: Ați avut curiozitatea să vă calculați ce pensie veți avea dumneavoastră?
D.L.: Sincer? Nu. Nu am avut această curiozitate. Și mă gândesc că nu are sens să ne gândim, pentru că pe actuala legislație eu voi ieși la pensie la 63 de ani. Și până atunci mai sunt 15 ani și s-ar putea să crească vârsta de pensionare. Și atunci ce rost are? Oricum, eu nu fac parte din categoria celor care ar dori să iasă la pensie mai devreme. Sunt un om activ, muncesc de la 18 ani și nu mă văd inactivă.
