Moartea astrofizicianului Stephen Hawking la vârsta de 76 de ani este o pierdere pentru lumea științifică, dar în același timp este o pildă de curaj și de perseveneță în ciuda unui diagnostic sumbru. Fizicianul suferea de boala Lou Gehrig, neputându-se mișca și comunică numai cu ajutorul unui așa-numit sintetizator de voce. Povestea sa este extraordinară încă din tinerețe, mai cu seamă că el nu s-a născut așa, scrie historia.ro.
Născut pe 8 ianuarie 1942, omul de ştiinţă Stephen William Hawking şi-a canalizat activitatea pe alăturarea relativităţii – natura spaţiului şi a timpului – şi teoria cuantumului – cum cele mai mici particule s-au născut în Univers – pentru a demonstra crearea şi funcţionare Universului.
În 1964, la vârsta de 22 de ani, a fost diagnosticat cu o boală progresivă de neuron motor, afecţiune cunoscută sub numele de scleroză laterală amiotrofică. I-a fost prezis că va mai trăi doar câţiva ani. Boala a evoluat gradual şi l-a lăsat în imposibilitatea de a se mişca, ţintuit într-un scaun cu rotile, aproape paralizat şi neputând să vorbească decât cu ajutorul unui dispozitiv (sintetizator de voce).
În 1974, la vârsta de 32 de ani, a devenit unul dintre cei mai tineri membri ai prestigiosului for de ştiinţă britanic Royal Society. Cinci ani mai târziu, a devenit Lucasian Professor la Universitatea Cambridge, unde se mutase de la Oxford, pentru a studia astronomia teoretică şi cosmologia. Acest titlul fusese deţinut de Newton ultima dată.
„Scopul meu este simplu”, a spus el la un moment dat. „Este completa înţelegere a universului, de ce este cum este şi de ce există”.
Stephen Hawking afirma despre viaţa lui: „Încerc să duc un trai cât mai normal posibil şi să nu mă gândesc la starea mea sau să regret lucrurile pe care mă împiedică să le fac, care nu sunt atât de multe”. Geniul lui i-a adus celebritate la nivel global. Cartea lui din 1988 a căutat să explice oamenilor din afara zonei ştiinţifice teoriile fundamentale ale universului şi a devenit un bestseller. A fost urmată de „Universul într-o coajă de nucă”, în 2001.
În 2007, Hawking a publicat cartea pentru copii „George şi cheia secretă a universului”, împreună cu fiica lui Lucy, prin care a încercat să explice cum funcţionează sistemul solar, asteroizii, găurile negre şi alte corpuri cereşti.
A avut apariţii scurte în „Star Trek: The Next Generation” şi „The Simpsons”, iar vocea a apărut pe înregistrări ale trupei Pink Floyd. Dincolo de ştiinţă, Hawking a fost un activist politic. Înainte de cele mai recente alegeri prezidenţiale din SUA, l-a descris pe Donald Trump ca „un demagog care pare să conteste cel mai comun numitor”. În plus, el a prevenit Marea Britanice – înainte de referendului din 2016 privind părăsirea Uniunii Europene: „Sunt duse zilele când puteam să stăm singuri împotriva lumii”.
Stephen Hawking s-a căsătorit cu Jane Wilde în 1965, iar împreună au avut trei copii. Cuplul s-a despărţit după 25 de ani, iar el s-a căsătorit cu asistenta sa Elaine Mason, însă mariajul s-a destrămat după ce el a fost acuzat de abuz. Povestea de dragoste dintre Hawking şi Wilde a fost spusă în filmul „The Theory of Everything”, apărut în 2014, care i-a adus actorului britanic Eddie Redmayne un trofeu Oscar la categoria „cel mai bun actor în rol principal”. Triumful la Oscar a fost sărbătorit de Hawking, care a declarat că au fost mai multe momente când, vizionând filmul, avea senzaţia că se vede pe el. Omul de ştiinţă a fost subiectul unui documentar, „Hawking”, în care vorbeşte despre propria viaţă: „Pentru că fiecare zi poate fi ultima pentru mine, vreau să profit de fiecare minut”.
Stephen Hawking a fost un ambasador al ştiinţei. Îşi făcuse o misiune din a populariza ştiinţa, din a o face accesibilă tuturor şi s-a numărat printre cei mai mari susţinători ai cuceririi spaţiului. Era expert în cosmologie, fascinat din tinereţe de tainele universului a vrut să-i afle fiecare mister. O teorie despre găurile negre îi poartă azi numele, iar cartea lui „Scurtă istorie a timpului” s-a vândut în 10 milioane de exemplare.
