Banca Nationala a României va continua politica de influentare a cursului de schimb al leului. „Poate ar fi mai bine ca intr-o economie mica si deschisa, cum este cea româneasca, unde cursul de schimb are o mare vizibilitate, sa lasam cursul sa floteze total liber. BNR insa trebuie sa aiba grija cu fluctuatiile exagerate, iar cistigurile de pe piata valutara sa nu se concentreze intr-o singura parte“, a declarat, la seminarul organizat de Finmedia, Mugur Isarescu. El a mai afirmat ca BNR incurajeaza citeodata, „cu mici ticalosii“, flexibilitatea cursului, pentru ca suma cistigurilor si pierderilor de pe piata valutara sa fie zero. Totodata, Isarescu a prognozat ca, in viitor, ponderea exporturilor României in PIB va creste la peste 50%.
BNR are haturile, FMI doar recomandarile
Mugur Isarescu, guvernatorul Bancii Nationale, crede ca propunerile FMI sint inaplicabile. Un excedent bugetar de 2% sau o ancorare a salariilor la nivelul actual sint doua solutii nepotrivite pentru România anului 2005. „Haturile“, dar si responsabilitatea deciziei, sint la BNR, a afirmat Isarescu la Forumul Bancar Român. Contextul macroeconomic actual, precum si estimarile analistilor care previzioneaza cresteri mari de salarii, conduc la ideea inadecvarii solutiilor FMI la mediul autohton.
Fara masuri „neortodoxe” in piata
Banca Nationala a România va relaxa „masurile neortodoxe“ adoptate pentru asigurarea stabilitatii financiare. Aceasta relaxare este insa conditionata de scaderea ratei inflatiei la un nivel adecvat, a declarat Isarescu. El a mai precizat ca „in contextul in care pirghiile clasice antiinflationiste au fost apasate pina la podea, banca centrala a trebuit sa identifice alte metode pentru a stavili inflatia. O terapie clasica nu mai produce efectele scontate. Cursul de schimb se afla la un nivel scazut. Salariile, sub presiunea sociala, nu pot fi utilizate in contextul României ca ancora antiinflationista. In acelasi timp, utilizarea neadecvata a instrumentului dobinzilor poate duce la stimularea intrarilor de capitaluri, ceea ce ar majora lichiditatea de pe piata si ar determina si o crestere a costurile de sterilizare pentru BNR“. Isarescu a mai adaugat ca celelalte „masuri neortodoxe“ au permis o crestere a flexibilitatii si impredictibilitatii cursului de schimb. Alt rezultat este sterilizarea partiala a excesului de lichiditate de pe piata, precum si ajustarea rezervelor minime obligatorii. Chiar daca unele din aceste masuri pot afecta profiturile obtinute de bancile comerciale, BNR trebuie sa aiba in vedere, in principal, stabilitatea preturilor si a indicatorilor macroeconomici. BNR alege astfel raul cel mai mic, pentru ca un derapaj in aceste domenii ar avea costuri mult mai ridicate.
„Muscatura“ creditului in valuta
Nu a fost trecuta cu vederea nici mai vechea discutie a creditelor in valuta. Isarescu a reafirmat ca politica BNR nu poate face subiectul unei negocieri cu bancile comerciale. Argumentul BNR este ca toata responsabilitatea, mai ales cea in privinta inflatiei, cade in sarcina sa directa. Interventia Bancii Nationale, pentru a limita ponderea mare a creditelor in valuta, deriva din faptul ca acestea fragilizeaza instrumentele de control. Ratiunea existentei BNR, aceea de a asigura stabilitatea financiara, presupune luarea de masuri cu caracter prudential. Pentru a potenta imaginea, Isarescu a amintit de crahul economiilor asiatice. Cazul tarilor vecine arata ca la variatii pe curs care trec de 20%, creditul in valuta „musca“. El afecteaza grav pe debitori, dar si bilantul bancilor comerciale. Totusi, potrivit lui Isarescu, tari cum ar fi Polonia, Ungaria si Slovacia au avut succes cu politica de tintire a inflatiei, chiar daca in aceste state au fost inregistrate unele variatii importante ale cursului de schimb.
Ce va fi pina in 2007?
Se va incheia o etapa in care bancile comerciale aveau cistiguri mari din trezorerie. BNR nu mai sterilizeaza atit de generos ca in anii precedentii. In urmatorii trei-patru ani, afirma Isarescu, vom traversa evolutii similare celor din Ungaria sau Polonia. Costurile legate de politicile monetare „neortodoxe“ se vor diminua semnificativ. Banca centrala analizeaza posibilitatea diminuarii contributiei bancilor comerciale la Fondul de Garantare a Depozitelor din Sistemul Bancar, a carui capitalizare a ajuns la aproape 200 de milioane de euro. Toate acestea vor fi posibile doar daca stabilitatea preturilor si stabilitatea financiara va deveni definitorie pentru România.
