Inspecţia Judiciară a exercitat o nouă acţiune disciplinară, a treia, faţă de Laura Codruţa Kovesi, procuror şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, pentru că a încălcat dispoziţiile deciziei Curţii Constituţionale prin refuzul de a se prezenta în faţa Parlamentului – Comisia specială de anchetă, a anunţat miercuri IJ, potrivit Agerpres.
Potrivit unui comunicat transmis AGERPRES, acţiunea disciplinară a fost exercitată pentru manifestări care aduc atingere onoarei profesionale şi prestigiului justiţiei, săvârşite în exercitarea sau în afara exercitării atribuţiilor de serviciu şi nerespectarea deciziilor Curţii Constituţionale, abateri disciplinare prevăzute de art. 99 lit. a) şi ş) din Legea nr. 303/2004.
„În motivarea acţiunii s-a reţinut că procurorul şef al DNA a încălcat dispoziţiile explicite ale Deciziei Curţii Constituţionale nr. 611 din 3 noiembrie 2017 prin refuzul de a se prezenta în faţa Parlamentului României – Comisia specială de anchetă a Senatului şi Camerei Deputaţilor pentru verificarea aspectelor ce ţin de organizarea alegerilor din anul 2009 şi de rezultatul scrutinului prezidenţial şi de a furniza informaţiile solicitate sau de a pune la dispoziţie celelalte documente sau mijloace de probă deţinute, utile activităţii comisiei”, arată sursa citată.
De asemenea, IJ precizează că, prin poziţia publică a procurorului şef al DNA, manifestată ulterior deciziei Curţii Constituţionale, au fost afectate onoarea profesională şi prestigiul funcţiei de magistrat cu consecinţa încălcării dispoziţiilor articolelor 4 alin. (1) şi 90 din Legea nr. 303/2004, art. 104 din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, precum şi ale articolelor 7, 17, 18 şi 20 din Codul deontologic al judecătorilor şi procurorilor.
Acţiunea disciplinară a fost înaintată Secţiei pentru procurori în materie disciplinară a Consiliului Superior al Magistraturii, care va decide cu privire la răspunderea procurorului în cauză.
Pe rolul Secţiei pentru procurori a CSM se mai află alte două sesizări ale Inspecţiei Judiciare în care este vizată Laura Codruţa Kovesi, pentru săvârşirea unor abateri disciplinare, una dintre ele având termen data de 9 mai.
Conform IJ, una dintre abaterile disciplinare se referă la manifestări care aduc atingere onoarei sau probităţii profesionale ori prestigiului Justiţiei, săvârşite în exercitarea sau în afara exercitării atribuţiilor de serviciu, constând în aceea că, în cadrul unei şedinţe de lucru, a avut manifestări de natură a aduce atingere onoarei şi probităţii profesionale a magistraţilor procurori, precum şi prestigiului Justiţiei, împrejurări identificate în înregistrările audio apărute în spaţiul media la data de 18 iunie 2017.
Totodată, susţinea IJ, Kovesi a folosit faţă de colegii procurori un ton superior şi agresiv, inadmisibil în raport cu standardele minimale de etică şi deontologie ale unui magistrat, de natură a genera în rândul opiniei publice un sentiment de indignare şi a unui dubiu legitim cu privire la respectarea principiilor supremaţiei Constituţiei şi a legilor, precum şi a imparţialităţii procurorilor.
În data de 11 aprilie, IJ anunţa că a exercitat o a doua acţiune disciplinară faţă de procurorul şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi, după ce ar fi desemnat, ca membru al unei echipe de control, un magistrat aflat într-o stare vădită de incompatibilitate.
De asemenea, Inspecţia Judiciară a exercitat acţiune disciplinară şi pentru săvârşirea abaterilor prevăzute de articolul 99 litera m) teza a II-a din Legea nr. 303/2004, respectiv „nerespectarea în mod nejustificat (…) a altor obligaţii cu caracter administrativ prevăzute de lege sau regulamente” constând în aceea că, pentru efectuarea aceluiaşi control tematic, a încălcat cu ştiinţă dispoziţiile articolului 65 alineatul (3) din Legea nr. 304/2004, republicată şi modificată, transpuse în dispoziţiile articolului 7 litera s) din Regulamentul de ordine interioară al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, care se referă la atribuţiile procurorului şef al DNA şi prevede că acesta „exercită controlul asupra activităţii procurorilor şi a întregului personal din subordine, direct sau prin procurori anume desemnaţi”, prin desemnarea consilierului procurorului şef al DNA, judecător detaşat, aflat într-o vădită stare de incompatibilitate.
„Prin încălcarea regulamentului şi desemnarea, în calitate de membru al echipei de control, a unui magistrat aflat într-o stare obiectivă şi vădită de incompatibilitate, s-a adus atingere principiilor legalităţii, imparţialităţii şi regulilor fundamentale (prevăzute de articolele 1 alineatul 5, 16 alineatul 1 şi 2, 20, 21 alineatul 3, 132 alineatul 1 din Constituţia României, articolul 5 din Legea nr. 303/2004 raportat la articolul 58 alineatul (3) din Legea nr. 303/2004 şi articolul 65 alineatul (3) din Legea nr. 304/2004), precum şi prestigiului şi credibilităţii actului de justiţie în înfăptuirea căruia a fost implicată Direcţia Naţională Anticorupţie”, preciza IJ.
