În interval de numai două săptămâni, indicere ROBOR, care arată o medie zilnică a dobânzilor interbancare, a crescut spectaculos de la 2,13% (la 3 luni) pe 16 aprilie, la un maxim al acestui an de 2,46%, înregistrat joi, 26 aprilie și stabilizându-se ușor vineri la 2,45%. Și indicii exprimați la 6, 9 și 12 luni au avut aceeași evoluție fulminantă, urmând tendința din ultima perioadă, de creștere. Persoanele care au rate la credite cu dobândă variabilă, contractate în moneda națională, trebuie să urmărească în contractele de credit care sunt datele la care li se schimbă dobânda la rata propriu-zisă, ca urmare a evoluției ROBOR. Astfel, cei care au dobânzi variabile în funcție de ROBOR la trei luni (3M, în limbaj de specialitate) li se va schimba rata dobânzii ori la finele lunilor martie, iunie, septembrie și decembrie, fie la începutul lunilor următoare celor enumerate, la cotația afișată în ziua anterioară acelei date. Deci, cei împrumutați care au dobândă variabilă la 3M trebuie să urmărească atent cotația ROBOR de la sfârșitul lunii iunie.
Cei mai afectați de creșterea ROBOR sunt cei cu credite prin „Prima Casă“
Persoanele care au credite prin programul „Prima Casă“ simt pe propria piele o scumpire a ratelor bancare, din cauza creșterii ROBOR. La astfel de împrumuturi, formula de clanul a dobânzii este ROBOR la 3M, la 6M sau la alte intervale plus marja băncii de 2%. În condițiile acestea, având în vedere că ROBOR 3M a crescut de la mijlocul lui septembrie 2017 de la sub 1% la peste 1%, iar acum este de 2,45%, în mod automat, din trei în trei luni rata de plată a persoanei împrumutate crește la nivelul ROBOR din ziua precedentă datei la care i se schibă dobânda prin contract. O dublare a ROBOR în scurt timp a condus la creșterea ratelor bancare ale celor împrumutați prin „Prima Casă“ cu procente cuprinse între 10% și 55%. Iată câteva exemple concrete descoperite de GdS, în rândul craiovenilor care și-au cumpărat locuință prin „Prima Casă“.
Un craiovean cu un credit contractat de mai mulți ani avea rata inițială de plată către bancă de 420 de lei pe lună, când ROBOR era sub 1%, iar în luna martie a acestui an rata sa bancară a ajuns la 643 de lei pe lună. Deci o creștere efectivă a ratei cu 53% față de luna contractării împrumutului.
Alt tânăr craiovean a contractat un împrumut prin „Prima Casă“ la începutul lunii septembrie 2017, chiar înainte de majorarea-șoc a ROBOR. Atunci rata lui era de 1.080 de lei pe lună. În martie 2018, rata bancară a fost de 1.180 de lei, cu 90 de lei mai mult decât anul trecut, deci o creștere de 10%.
Cum s-a ajuns la un ROBOR mare
Banii sunt din ce în ce mai scumpi pe piața interbancară. Indicele ROBOR se formează ca o medie a dobânzilor la care se împrumută între ele cele zece mari bănci din sistem, care intră în calculul acestui indice. Banca Națională a României (BNR) nu are niciun amestec în calculul indicelui, ci doar afișează public în fiecare zi indicele respectiv. Cu cât băncile respective au nevoie de lichidități mai mari pentru a acorda credite, cu atât se împrumută între ele la dobânzi mai mari, astfel că media acestor dobânzi este în creștere. Deci, indicele ROBOR calculat zilnic este mai mare. Cererea mai mare de credite vine, printre altele, de la firmele care fac investiții cu fonduri proprii sau cu fonduri europene și guvernamentale, precum și de la persoanele care au venituri mai mari, au o siguranță mai mare a locului de muncă și au căpătat curaj să se împrumute în bănci, deoarece ei vor să își cumpere o locuință, o mașină sau să își renoveze actuala locuință.
De ce a crescut ROBOR-ul?
Există mai mulți factori evidențiați de specialiști în domeniu, la nivel național. În primul rând, creșterea inflației poate fi o cauză. În ultimii ani în care inflația a fost negativă, ROBOR-ul s-a menținut sub 1%. „A luat-o în jos, începând din 2015, a coborât sub 1 la sută, mişcându-se în 2017 între 0,80 şi 0,87 la sută. Această masă «cu preţ redus» nu putea să aibă o durată prea lungă. Şi n-a avut. La jumătatea lui septembrie, ROBOR-ul a depăşit nivelul de 1 la sută. De atunci, pe fondul puseului inflaţionist din trimestrul IV al anului 2017, a tot urcat peste 2 la sută“, a explicat într-un editorial publicat vineri în Ziarul Financiar, Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului BNR, Mugur Isărescu.
De ce a crescut inflația? Este de notorietate faptul că începând din iulie 2017 guvernul a „pompat“ mai mulți bani în piață prin majorările salariale ale bugetarilor. În ianuarie 2018 și în martie, aceste venituri salariale au crescut și mai mult, deci și mai mulți bani au existat în piață. Când sunt bani mai mulți în piață se intensifică și consumul. Când acei bani încep să fie cheltuiți și există o cerere mai mare de bunuri și servicii, atunci se intensifică și puseul inflaționist, în sensul că prețurile au crescut.
Analiza de mai sus este susținută de datele oficiale publicate de BNR, din care rezultă evoluția masei monetare din circulație. În trimestrul III din 2017, masa monetară din circulație era de 332,148 miliarde de lei, iar în trimestrul IV a urcat spectaculos cu 18,4 miliarde de lei, la 350,580 miliarde de lei. Creșterea a continuat și în trimestrul I al anului 2018 la 351,275 miliarde de lei.
Costul banilor este crescut
Un director de bancă din Craiova a explicat cum influențează inflația creșterea ROBOR: „Înainte de interven-ția BNR în piață din ultimele două săptămâni, ROBOR a crescut de teama inflației în creștere, de teama scăderii rentabilității în caz de inflație și mai mare, astfel că băncile s-au împrumutat între ele mai scump, pe fondul creșterii cererii de credite. Deci motivele creșterii indicelui au fost pur economice. Acesta este costul banilor în piață. Cu cât o bancă este mai mică și cu probleme de lichidități mari cu atât se împrumută mai scump de la altă bancă. Ca un prag de siguranță a investiției, o bancă se poate împrumuta în siguranță până la de opt ori capitalul propriu, dar băncile mai micuțe riscă și depășesc acest prag“.
În ultimele două săptămâni, BNR a atras din piață lichidități importante de la bănci, pentru a diminua riscurile inflației. În schimb, anumite voci acuză că aceste acțiuni ale BNR de a steriliza excesul de lichidități au condus la creșterea bruscă a ROBOR. Adrian Vasilescu a menționat că BNR a atras lichidități la o dobândă de 2,25% sub nivelul ROBOR și acele bănci care au avut exces de lichidități au dus banii la BNR de bunăvoie, fără să îi oblige nimeni. Bancherul craiovean contactat de GdS a explicat de ce unele bănci și-au dus lichiditățile la BNR la o dobândă mai mică decât a pieței: „Băncile și-au constituit depozite la BNR datorită încrederii pe care au în BNR și riscului mic. Pe când dacă ar împrumuta o bancă mai mică, la dobânzi mai mari riscul ar fi mai mare“. Băncile ar putea să evite să se împrumute între ele la dobânzi mai mari, influențând astfel creșterea ROBOR, dacă s-ar împrumuta de la BNR la dobânzi mai mici, însă pentru a merge la Banca Națională să obțină sume importante sub formă de împrumut „băncile trebuie să facă un dosar mai complicat decât fac IMM-urile care se împrumută la acele bănci, respectiv li se cere gradul de solvabilitate, gradul de conformitate, situația creditelor neperformante. De aceea, băncile cu deficiențe de lichiditate trebuie să întocmească tot felul de dosare de împrumut“.
Pe viitor, dacă băncile vor crește dobânzile la depozite, atunci vor atrage lichidități din piață şi nu vor mai fi nevoite să se împrumute interbancar la dobânzi mai mari, ca acum. Până atunci, tendința este de creștere a dobânzilor pe piața interbancară, deci ROBOR este în creștere.
