Imbatrânirea tot mai accentuata a populatiei si reforma lenta a sistemului de pensii ii ingroapa si pe restul de români. Ei economisesc tot mai putin, chiar si in conditiile unei cresteri reale a veniturilor. Ponderea depozitelor populatiei in venitul disponibil scade constant inca din 2002.
Concomitent cu aceasta realitate se inregistreza un apetit in crestere al românilor pentru credite. Cât de sanatos este acest lucru ramâne de vazut. Primul viceguvernator al Bancii Nationale a României, Florin Georgescu, afirma ca aceasta evolutie nu este ingrijoratoare. Nu este ingrijoratoare in conditiile in care puterea de cumparare a populatiei va continua sa creasca, iar expansiunea creditului pentru populatie se va face in mod prudent si diferentiat pe categorii de beneficiari. Aceste doua constante nu sunt insa deloc sigure. Recent, staff-ul FMI ne atentiona din usa avionului ca actualul pachet de politici fiscale si monetare „incurajeaza un consum excesiv, deterioreaza echilibrele externe si afecteaza competitivitatea“.
Pâna acum ponderea datoriilor in venitul românilor s-a mentinut relativ constant. Asta pentru ca nivelul sporit al indatorarii a fost sustinut in buna masura de cresterea veniturilor. Stabilitatea financiara a celei mai mari parti a populatiei este insa deosebit de fragila. O modificare a tendintelor cu privire la dobânzi si la cursul de schimb ar aduce pe multi in imposibilitatea onorarii datoriilor. In acest sens este deosebit de interesant modul de structurare a pasivelor financiare ale populatiei. Astfel, in martie 2005, 49,6% din aceste pasive erau reprezentate de credite in lei si 47,9% de catre creditele in valuta. Ponderea creditelor in valuta, care expun populatia la o dubla vulnerabilitate, cea a dobânzii, dar si a cursului, a crescut cu peste 20% din 2003.
Indatorarea, stimulata si de pretul caselor
Explozia la pretul terenurilor si al imobilelor este alt temei al indatorarii in crestere a populatiei. Un român care acum un an si jumatate avea un teren de 100 de mii de euro, detine in prezent o proprietate estimata la 170 de mii de euro (conform unui raport CB Richard Ellis). Cresterea spectaculoasa a averii sale se reflecta si in faptul ca acum el este eligibil pentru un credit mult mai mare.
Greutatea vine insa in momentul in care el vrea sa converteasca bunul in bani. Nivelul de lichiditate care este relativ redus pe piata imobiliara poate determina un blocaj generalizat in acest lant.
20% din banii românilor stau „la saltea“
In conditiile in care economisesc putin, românii ramân tributari vechilor obiceiuri. Pastreaza economiile in numerar. Aproape 20% din activele populatiei sunt bani care stau „la saltea“.
Peste 66% din restul activelor sunt in depozite bancare. Interesanta este cresterea procentului sumelor care sunt canalizate catre actiuni, obligatiuni si plasamente in fonduri de investitii.
In martie 2005, 12,1 % din activele financiare ale populatiei erau transpuse in astfel de instrumente. In fapt, românii manifesta o crestere moderata a interesului lor pentru detinerile de actiuni sau plasamente la fondurile de investitii. Trendul celor care vor un câstig mai mare si sunt gata sa-si asume un risc mai mare ramâne unul timid comparativ cu cel al vecinilor.
Evolutia creditului in România
Cresterea accelerata a creditului neguvernamental incepând cu 2001:
4 cresterea medie anuala: 31% in termeni reali (2001-2004);
4 dominanta a creditului in valuta: 59% in septembrie 2005;
4 ascensiune puternica a creditului destinat populatiei, de la niveluri foarte scazute: 0,7% in PIB in 2001, 5% in PIB in 2004.
Sursa BNR
