Pe marginea toboganului, coaliția PSD-ALDE a început să se agite. Balanța investiții/consum nu arată deloc bine, iar dezechilibrul ar putea-o azvârli în afara guvernării, o guvernare de care se agață cu dinții. Poporul a început să se trezească din narcoza promisiunilor și dă semne de nervozitate, nu mai stă liniștit, la locul lui. Prin urmare, guvernul a început să scoată din joben noi proiecte de infrastructură. Proiecte „strategice“, dar mai ales „prioritare“. Frumos ambalate, dar neconvingătoare.
Unul dintre noile proiecte a fost anunțat marți, de vicepremierul Viorel Ștefan: Autostrada Sudului (550 km) pe ruta București – Alexandria – Craiova – Drobeta Turnu-Severin – Lugoj, construită prin parteneriat public-privat (PPP) în următorii cinci ani. Schema de finanțare funcționează în felul următor: un investitor privat construiește autostrada pe banii lui, după care percepe taxă de drum de la șoferi ca să-și recupereze cheltuielile și să facă profit.
Din start facem precizarea că proiectele PPP nu au succes în România. În guvernarea Ponta au existat două proiecte de autostradă PPP: Craiova – Pitești și Comarnic – Brașov, ambele soldate cu mari eșecuri. Pentru eșecul Comarnic – Brașov, dl Ponta a scos o explicație trasă de păr. Găsise investitori, dar l-a amenințat Coldea că-l arestează și a renunțat la proiect, de frică! Pentru olteni, Ponta nu s-a obosit însă cu vreo explicație, iar alegătorii au trecut ușor peste acel episod. Obișnuiți să fie drogați cu promisiuni electorale, ei sunt acum gata să creadă într-un nou vis la cheie, Autostrada Sudului. În opinia mea, acest proiect este doar o perdea de fum, menită să acopere previzibilul eșec al proiectului de drum expres Craiova – Pitești, aflat în plină licitație. Să vedem de ce. În primul rând, este o chestiune de logică. Pe traseul Craiova – București, Autostrada Sudului ar fi la concurență cu drumul expres. Concret, în ipoteza că ambele proiecte ar fi realizate, pe care rută ați merge la București: pe Pitești (gratis) sau pe Alexandria (cu plată)? După ce v-ați răspuns la întrebare, gândiți-vă și la alt aspect. Ce investitor ar fi atât de tâmpit încât să construiască un drum cu plată ca alternativă la unul gratuit? Ceva nu se leagă, de aceea cred că este o perdea de fum. Pe de altă parte, gândiți-vă că proiectul Craiova – Pitești ar trebui să aibă în 2019 prevederi bugetare de peste 1 miliard de euro. Or, bani în buget pentru investiții nu prea mai sunt. În plus, au apărut probleme și cu licitația. Execuția drumului „expres“ a fost scoasă la licitație în 2017, pe bucăți. Pentru tronsoanele III-IV Slatina-Pitești, cu o miză de 386 milioane de euro, procedurile au fost blocate în instanță de compania austriacă Strabag. Compania de Autostrăzi (CNAIR) a pierdut procesul și, în loc să reia procedura de licitație, a mers înainte și a cerut revizuirea sentinței, o acțiune cu puține șanse de reușită, în opinia specialiștilor. Noul proces se judecă în curând, pe 20 iunie. În așteptarea previzibilului eșec, a ieșit din joben și Autostrada Sudului, un iepure după care oltenii ar trebui să alerge în următorii ani electorali.
Cum să eviți însă decontul electoral pentru eșecul proiectului Craiova – Pitești, o autostradă cerută de peste zece ani atât de populație, cât și de marii investitori: americanii de la Ford (Craiova), dar și rușii de la Alro (Slatina)? Vii cu o alternativă ambalată frumos, iar pentru eșecul proiectului în derulare confecționezi o explicație. Spre exemplu, ai putea apela la teoria conspirației. După „Soroș“ și „statul paralel“, poporul este antrenat să creadă în scenarii. Păi, cine a blocat autostrada în instanță? Compania Strabag, unde acționar cu 25% este oligarhul rus Oleg Deripaska, un apropiat al lui Vladimir Putin. Este clar, rușii nu vor să avem autostrăzi către Occident! În plus, Deripaska ar avea și câteva polițe de afaceri de plătit. A pierdut bătălia pentru Automobile Craiova în favoarea americanilor de la Ford, dar și lupta pentru preluarea Alro în favoarea conaționalului său, Vitaliy Machitski. Și, în timp ce Machitski face profituri record din aluminiu la Slatina (profit de 85 de milioane de euro în 2017), companiile lui Deripaska suferă pierderi enorme din cauza sancțiunilor economice impuse de americani (1,3 miliarde de dolari în aprilie 2018) în urma scandalului Skripal. Păi, cum să nu-i încurce cu autostrada? Deripaska ar fi alibiul perfect. Noul Soroș! Scenariul conspirației rușilor ar fi însă periculos și s-ar putea întoarce împotriva PSD. Partidul ar trebui atunci să explice relațiile de afaceri ale ministrului transporturilor, Lucian Șova, cu fostul spion GRU Boris Golovin în firma Regional Romlines. Golovin este mâna dreaptă a lui Deripaska în România. Presa ar pune apoi lupa pe procesul CNAIR – Strabag și s-ar putea întreba cui folosește dacă statul renunță la proiectul Craiova – Pitești în favoarea iluzoriei Autostrăzi a Sudului. E bine? Nu e bine! Prin urmare, tot statul paralel rămâne salvarea. Iată, sistemul și-a băgat din nou coada și în șapte din cele 15 asocieri de firme care au depus oferte pentru tronsoanele blocate a strecurat o firmă aflată sub contract cu serviciile secrete. Ca să câștige și firma lor de casă, securiștii au determinat prin mijloace specifice CNAIR să nu reia licitația, lucru care a dus în cele din urmă la eșecul proiectului. Dl Coldea, se aude? 20-20, probă de microfon! Ce spuneți, ne dați voie s-o punem de o nouă conspirație cu spioni, ca să ne mascăm incompetența?
