Comisia Europeană accelerează demersurile pentru stoparea fenomenului știrilor false („fake news“) și a dezinformării on-line. Marile platforme on-line (Facebook, Twitter, Google și Mozilla) s-au angajat ca până în noiembrie 2018 să adopte un cod etic și de bune practici în domeniu. Următorii pași constau în alocarea de fonduri pentru studierea fenomenului și în educația media, digitală și tehnologică. Alina Bârgăoanu, reprezentantul României în grupul la nivel înalt care creionează strategia europeană de combatere a dezinformării, a explicat pentru GdS care este planul UE în acest domeniu.
Comisia Europeană (CE) apasă pedala de accelerație pentru combaterea fenomenului „fake news“ (știri false) și a dezinformării on-line. Începând cu anul 2017, oficialii de la Bruxelles au trecut la elaborarea unei strategii concrete în acest sens. Comisia a înființat un Grup la nivel înalt, format din 39 de membri din țările UE, în care se regăsesc reprezentanți ai RTL, ARD, Mediaset, Sky News, Alianța televiziunilor publice din Europa (EBU), AFP, Bertelsmann, ai Organizației europene a asociațiilor de consumatori, „Reporteri fără frontiere“, ai „Federației europene a jurnaliștilor“, precum și profesori ai universităților din Aarhus, Oxford și Riga. De asemenea, din grupul de lucru fac parte reprezentanți ai marilor platforme on-line – Facebook, Twitter, Google și Mozilla. România este reprezentată aici de prof. univ. dr. Alina Bârgăoanu – decan al Facultății de Comunicare și Relații Publice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative (SNSPA) București. Grupul de experți care și-a început activitatea la 15 ianuarie 2018 are misiunea să studieze fenomenul „fake news“ și să propună o strategie europeană de gestionare a dezinformării on-line.
Educația media, una dintre soluțiile împotriva dezinformării
Primii pași din cadrul strategiei de combatere a știrilor false au fost deja făcuți, a explicat prof. Alina Bârgăoanu pentru GdS. Prezentă recent la Craiova pentru o conferință pe tema „fake news” și a dezinformării on-line, aceasta a dezvăluit care vor fi următoarele etape din acest plan. În primul rând, este nevoie de studierea fenomenului de către experți, apoi de autoreglementearea/reglementarea mediului on-line și de educarea consumatorilor de informație. „S-a propus alocarea unor fonduri consistente pentru cercetarea fenomenului de dezinformare digitală. În acest sens, este nevoie de crearea unor centre de excelență la nivelul fiecărui stat membru care să studieze acest fenomen. Altă serie de măsuri vizează un cod de bune practici pentru mediul digital, la elaborarea căruia reprezentanții marilor platforme on-line au fost de acord să participe. De asemenea, este nevoie și de un cod deontologic sau de etică, iar pentru toate acestea există și un termen asumat, luna noiembrie 2018“, a precizat prof. Bârgăoanu. Comisia recomandă autoreglementarea în mediul digital, dar „nu exclude și reglementarea, ca ultimă soluție, după ce alte soluții au sunt epuizate“. De asemenea, „au fost propuse o serie de măsuri legate de alfabetizarea digitală, alfabetizarea media. Cu precizarea că această alfabetizare trebuie să vizeze toate categoriile de vârstă. Dacă ne axăm doar pe tineri, este cea mai simplă modalitate de a împinge totdeauna problema în viitor“. Prof. Bârgăoanu a arătat că în problema gestionării dezinformării on-line Comisia Europeană prezintă doar o serie de recomandări, de direcții de acțiune. În final însă, fiecare stat își stabilește propria strategie. Cum vede însă reprezentantul României această strategie? „Sunt mai multe paliere în ceea ce privește alfabetizarea digitală. De fapt, vorbim de un întreg pachet: alfabetizarea media, alfabetizarea digitală, alfabetizarea tehnologică. Eu văd o mare nevoie de alfabetizare tehnologică pentru politicieni și jurnaliști, de alfabetizare digitală pentru adulți și alfabetizare media pentru tineri. Trebuie să îi învățăm să facă un mix, un meniu cât mai bogat de informație on-line și informație off-line. Așadar, eu nu cred că trebuie să folosim acest concept de alfabetizare de-a valma, pentru toate categoriile socio-demografie și profesionale, ci să o facem pe categorii. O idee la care eu țin foarte mult este că nu trebuie să ne ducem cu alfabetizarea doar către tineri. După părerea mea, toate categoriile de vârstă sunt prinse de aceste schimbări tehnologice. Suntem cu toții la fel de nepregătiți atunci când vorbim despre efectele revoluției digitale“, a mai spus Alina Bârgăoanu.
În opinia sa, în școlile și liceele din România ar trebui introduse cursuri de alfabetizare digitală. „Eu am început deja câteva work-shop-uri cu statut facultativ, cu voluntari, în câteva licee și școli generale din București, pentru a testa puțin această idee. Cred că va fi vorba despre un an în care această idee trebuie promovată nu numai în București, ci și în alte licee din țară. De asemenea, cred că într-un orizont de timp de unu-doi ani se poate ajunge la propunerea unui curs de alfabetizae digitală, care să fie prins în curricula de opționale pentru licee sau școlile generale.
Încă o dată precizez, alfabetizarea nu ar trebui să vizeze doar tinerii. Într-adevăr, aici este mai ușor, pentru că ai tinerii într-un sistem formal de învățământ. Ca să prinzi oamenii de 40 de ani într-o formă de pregătire formală este mai dificil, dar asta nu înseamnă că ar trebui abandonată ideea. În cele din urmă, vorbim despre reziliență (capacitatea de adaptare la schimbare), care nu este distribuită din punct de vedere demografic. Avem sau nu reziliență, indiferent de grupa de vârstă căreia îi aparținem“, a încheiat Alina Bârgăoanu.
Știrile false, un fenomen îngrijorător în Europa
Primele studii făcute de Comisia Europeană arată dimensiunile alarmante la care a ajuns fenomenul „fake news“. În perioada 13 noiembrie 2017 – 23 februarie 2018, Comisia a derulat o consultare publică on-line cu privire la acest fenomen, cu obiective foarte clare: definirea informațiilor false și a răspândirii acestora on-line; evaluarea măsurilor luate deja de platformele on-line, organele de presă și organizațiile societății civile pentru a combate răspândirea știrilor false în mediul on-line; delimitarea domeniului de aplicare a acțiunilor viitoare menite să consolideze calitatea informațiilor și să prevină răspândirea dezinformării on-line. Consultarea publică a primit circa 3.000 de răspunsuri, din care circa 200 de la diverse organizații și jurnaliști. Raportul final notează o participare ridicată a respondenților din Lituania, Slovacia și România.
Cei mai mulți dintre participanții la consultare (74-78%) au arătat că fenomenul „fake news“ se dezvoltă în special în social-media și aplicațiile de mesagerie on-line. Fenomenul ia amploare în special din cauza educației media slabe a tinerilor, dar și a adulților. Mulți dintre participanți au arătat că este necesară introducerea educației media în școli, pentru ca tinerii să învețe abordarea critică a informațiilor. La ora actuală, sistemul de educație nu oferă această posibilitate, singura soluție fiind educația nonformală, derulată de specialiști sau ONG-uri cu activități în domeniu.
Eurobarometrul realizat în perioada 7-9 februarie 2018 pe 27.000 de persoane din cele 28 de state membre ale UE vine cu noi informații relevante în acest sens. Conform acestuia, 85% dintre respondenți consideră fenomenul știrilor false o reală problemă în țara lor. Cea mai mare încredere din UE în platformele on-line (canalul preferat de circulație al știrilor false, după cum am văzut mai sus) o au românii (59%). În special tinerii (15-24 de ani) țin să acorde mai multă încredere știrilor și informațiilor pe care le accesează on-line. Ca o concluzie, una dintre provocările viitorului o constituie eliminarea poluării informaționale, selectarea surselor credibile de informare, disticția între minciună și adevăr, între „real news“ și „fake news”“. Pentru aceasta, pe lângă autoreglementarea/reglementarea mediului on-line și adoptarea de coduri etice, este nevoie ca fiecare consumator de informații să abordeze critic mesajele la care este expus zilnic, iar acest lucru nu se poate realiza decât prin educație media, digitală și tehnologică.
