1.8 C
Craiova
vineri, 22 noiembrie, 2024
Știri de ultima orăLocalDoljArborele subteran care încălzește Craiova

Arborele subteran care încălzește Craiova

140 de kilometri, cât să ajungi în Bazinul minier al Olteniei, aceasta este distanța pe care se întinde rețeaua de conducte care aduc căldură craiovenilor în case. O rețea ramificată, mare parte din ea sfredelită în subteranul orașului în perioada comunistă. Au trecut mai mult de 30 de ani peste ea și rețeaua, care se întinde ca un arbore în tot orașul, cu „crengi“ mai mici și mai mari, unele și cu diametrul de un metru, este încă funcțională. Conductele curg pe lângă marile bulevarde ale orașului suspendate pe piloni din beton, alteori se afundă în pământ prin canalele care trec razant pe lângă clădiri și pe sub carosabil.
În această săptămână, în Craiova, pe conductele care vin din Bariera Vâlcii de la Termocentrala II Craiova, nu se mai aude fâșâitul agentului termic primar, iar canalele sunt reci, pentru că este perioada reviziei anuale. Ce-i drept, este perioada când craiovenii scrâșnesc din dinți că nu pot beneficia de un duș călduț, dar pentru angajații complexului este vremea când se închid vanele de secționare, se schimbă armăturile, se golesc tronsoanele, se sudează cu „electricu“ locurile pe unde „supurează“ conductele. Într-un cuvânt, este perioada când rețelele sunt pregătite pentru iarnă, când se lucrează la foc continuu.
Echipele de muncitori de la reparații deschid gurile de intrare și coboară în tunelul de sub pământ, la trei-patru metri adâncime, „înarmate“ cu scări, cu ventilatoare, cu lămpile de lumină, cu aparatul de sudură, armături, derulatorul de cablu electric și scule.

Pe canale

Am vrut să aflăm și noi cum arată partea nevăzută a oamenilor și instalațiilor care fac să avem căldură în calorifere când afară temperaturile scad cu mult sub zero grade Celsius.
Ne-am întâlnit în Brazda lui Novac cu ghidul nostru, un inginer de la Serviciul de exploatare și control, pe numele său Gelu Serghiuc. În Brazdă sunt singurele canale vizitabile, în care poți să stai în picioare și să mergi de-a lungul rețelei de transport agent termic. În jurul gurii canalului stau trei-patru muncitori îmbrăcați în salopete, cu căști pe cap, alții se aud din canalul care la prima vedere pare o gură în pământ acoperită de întuneric. Aduc a mineri, dar fețele le sunt doar asudate și pline de pete de praf. Generatorul huruie zgomotos la colțul unui bloc. Coborâm pe scara răzimată pe dunga de beton a canalului și pătrundem într-un tunel semiîntunecat prin care șerpuiesc două conducte mari termoizolate cu vată bazaltică, prinsă cu plasă rabit, carton și tablă. Sunt așa de peste 35 de ani.
Ca și cum am porni într-o excursie, inginerul Serghiuc ne anunță că avem de mers doi kilometri pe sub pământ, prin canale, ca să ajungem în centrul Craiovei, undeva în zona pasajului suprateran. Conductele cotesc și găsim prima echipă care fixează o bucată metalică pe care urmează să o sudeze sub burta conductei. „Hai, Dani, vino cu electricu!“, se aude un strigăt și în lumina slabă a unui bec și a unui proiector cu acumulatori, întunericul este tăiat de lumina aparatului de sudură. Patru muncitori roiesc în jurul conductei care şerpuieşte în subteran. Depășim zona și înaintăm în inima canalului până la o scară metalică ruginită, care duce către o gură de aerisire. Din spate, ghidul nostru își începe povestea. „În Craiova sunt în jur de 140 km de conductă, în subteran, dar și la suprafață. Toate au fost făcute în perioada comunistă, acum 30 și ceva de ani, doar extinderea Craiovița s-a făcut în 2007, cu conductă preizolată băgată pe pat de nisip. Canalele rezistă, sunt solide, au fost bine făcute. Până la Unirea avem doi kilometri de conducte și ele sunt verificate o dată pe săptămână. Aici avem gură de intrare și trapă de acces, pe toate coturile, avem guri de vizitare. Cele mai multe dintre conducte sunt în subteran. Încep de la un diametru de 1.000 mm, adică un metru în diametru, cum sunt cele care duc spre Ford, iar cea mai mică este cu un diametru de 100 mm. Pe ele circulă agentul termic primar care vara se dă sub 60 de grade, iar iarna în funcție de temperatura de afară se livrează după o diagramă de reglaj. Presiunea este peste 10 bari iarna și vara la 8 bari. Imaginați-vă că apa rece la robinet curge cu o presiune de 2,5 bari. Uneori, presiunea ajunge și la 14-16 bari, asta în 1 Mai. Cea mai bună zonă este în Craiovița, pentru că sunt conducte noi, din 2007, și sunt preizolate. Și iarna, și vara avem sectoarele împărțite, echipele fac rondul de două ori pe zi, au zonele lor prestabilite, trebuie să depistăm pierderi, construcții pe rețea, furturi de tablă. În funcție de defecțiuni, anunțăm ori echipele de muncitori, ori poliția. Pe subteran se merge o dată pe săptămână“, povestește Gelu Serghiuc.
În spirit de glumă, un muncitor avertizează: „Atenție la șerpi!“. Ne liniștim imediat ce aflăm că nici un șarpe nu ar rezista la temperatura pe care o degajă conductele atunci când sunt pline cu agent termic, ce atinge uneori temperatura de 100 de grade Celsius.
Canalul continuă când drept, când cotit, după cum îi este traseul, și în întuneric licăresc doar ochiul reflectorului și blițul aparatului de fotografiat. Aerul este călduț și înecăcios în ciuda ventilației. În dreptul unei guri de vizitare, aflată undeva pe sub bulevardul Dacia, decidem să facem cale întoarsă și să aflăm mai multe despre canalele și rețelele de termoficare, și, mai ales, când se încheie revizia și când vor avea craiovenii apă caldă. „În mare parte termin azi (joi – n.r.), eu așa preconizez că mi-aș încheia toate lucrările, dar depinde și de curtea centralei, că acolo nu este sectorul meu. Eu aș vrea de azi după-masă să umplem rețeaua. Noi, de obicei, vinerea dădeam apă caldă. Sâmbătă va fi în funcțiune, indiferent de situație“, îl auzim pe Serghiuc vorbind la telefon cu directoarea de la SC Termo Craiova SRL.
Tot el ne spune, urmărind însemnările dintr-o agendă, adică toate intrevențiile care sunt de făcut pe rețele în această perioadă, că revizia anuală este necesară. „Revizia este necesară. În această săptămână de revizie avem schimbări de armături, refaceri, suduri, intervențiile erau pregătite dinainte. O spărtură înseamnă să supureze puțin apa, multe le facem și în timpul activității. Avem nevoie să înlocuim armături, închidem vana și golim conducta. Nu toată instalația este golită, pentru că noi ne tronsonăm în funcție de zona de lucru. Oprim vanele de secționare între două vane, acestea sunt din 500 în 500 de metri, ca să putem lucra pe părți. Pe rețele avem vane de aerisire, vane de racord, de secționare, vane de golire și de aerisire. Acum, perioada de revizie s-a compresat, pentru în urmă cu câțiva ani, înainte să băgam apă rece, lăsau canalele două săptămâni să se răcească. Acum intrăm cu ventilatoare, ventilăm ca să nu mai stăm cu rețeaua oprit o perioadă așa de lungă“, spune inginerul, întrerupt de un coleg. „I-auzi, terminară!“, intervine un muncitor. „Hai că vă trimit grupul acum. Trebuie să mute grupul. Trebuie să le mute la 35, acolo. Dați-le șuruburile astea. I le dați lui Mircea! Șoferul este acolo să mute grupul“, încheie acesta conversația.

Avariile se produc de la picătura de apă

Vorbim și despre avarii, când conductele pleznesc și apa fierbinte curge în canal sau ca un gheizer a cărui înălțime e cât un bloc cu patru etaje.
„Conductele pleznesc atunci când sunt temperaturi scăzute și în locuri cu vicii ascunse. Cele mai multe avarii se produc de la picătura de apă rece, când picură pe conductă, o vezi numai când ai săpat și descoperi că de la gura de canal a picurat pe ea. Sau de la defecțiunile de apă rece care nu ies la suprafață, curg pe conducta noastră și o corodează. Cele mai vechi conducte au 35 de ani vechime, ele dacă nu intră la suprafață în contact cu apa au viață lungă, nu s-a dus nici grundul după ele. În schimb, cele din 1 Mai au fost cele mai urâte intrevenții, aici canalizarea fiind mai sus decât canalul nostru, apa trebuie scoasă cu pompele, iar când se produce o avarie, îți ia ore întregi numai să tragi apa și apoi să cauți spărtura. Când apa a țâșnit până la etajul IV au fost probleme în canalul de beton, placa nu a fost turnată bine. Dacă se spărgea conducta, apa nu sparge canalul, dă în beton și dă în subteran. Noi vedem la fiecare capac. Canalele, fie că sunt vizitabile sau nevizitabile, au o pantă de curgere și la ficare capac îți apare un firicel de apă dacă sunt probleme, și atunci intri și controlezi. Se vede și de la Centrală dacă este o spărtură, se vede după debitul de adaos. Ca să depistăm pierderile, avem un aparat de detecție, mai ales pentru canalele nevizitabile este un fel de ureche, un amplificator de zgomot“, explică Gelu Serghiuc.

„Nu ne-au dispărut consumatorii“

Furnizorul de agent termic primar, Termocentrale II Craiova, nu duce lipsă de consumatori, chiar dacă au dispărut marii mastodonți industriali. Acesta este și unul din motivele pentru care încearcă să-și îmbunătățească activitatea. „Avem două tipuri de consumatori: urbani și industriali. Nu putem spune că ne-au dispărut consumatorii, chiar dacă au dispărut fostele fabrici și uzine. De exemplu, de anul trecut au apărut Spitalul «Filantropia», stadionul, Polivalenta, recent avem solicitare din partea Electroputere Mall. Din acest motiv se montează acum niște cazane mai micuțe pe gaze, sunt surse de vârf și de rezervă. Grupul care îți produce energie electrică și termică poate fi oprit la un moment dat, dar trebuie să ai tot timpul o rezervă care să producă doar energie termică. De exemplu, avem nevoie de o sursă de vârf să ridicăm temperatura la 95-100 de grade Celsius. Unul dintre consumatorii noști de mare capacitate este Ford și aici furnizăm agent termic la temperatură de 140 de grade Celsius, este necesar să trecem apa printr-o sursă de vârf“, spune Gelu Serghiuc, șef rețea termoficare la Termocentrale II Craiova.
Îl lăsăm în cele din urmă pe ghidul nostru, care trebuie să ajungă la Uzină și să se întâlnească cu un potențial consumator.

ȘTIRI VIDEO GdS

ȘTIRI GdS