Mai multe exploatari miniere din Oltenia sunt partial blocate ca urmare a faptului ca proprietarii terenurilor refuza sa le vânda sau cer sume exorbitante in schimbul lor. Pentru rezolvarea problemei, companiile de profil au inceput demersurile in vederea exproprierii fortate, prin invocarea utilitatii publice.
Pentru prima data dupa 1989, proprietarii de terenuri vor fi obligati prin acte normative sa-si vânda proprietatile. In Oltenia vom avea parte de exproprieri pentru cauza de utilitate publica, la initiativa exploatarilor miniere din cadrul Societatii Nationale a Lignitului Oltenia (SNLO) si a complexurilor energetice. Exproprierile vor incepe anul viitor, pe baza unei legi in vigoare de 11 ani, dar la care nu s-a apelat pâna acum, fiind preferate negocierile cu proprietarii. Acolo unde acestea au esuat, ca urmare a faptului ca partile nu s-au inteles la pret, proprietarii vor fi obligati prin lege sa vânda. Judecatorii sunt cei care vor decide exproprierea si vor stabili pretul, pe baza expertizelor.
Despagubirile vor fi stabilite de experti
Exproprierea se face pe baza unor proceduri complicate, fiind nevoie de aproape doi ani pentru a fi finalizata. SNLO va face primele exproprieri la Berbesti, unde cu câteva luni in urma s-a intrunit comisia de utilitate publica, dupa cum a declarat Tiberiu Trotea, directorul societatii. Urmeaza sa fie adoptat actul normativ prin care zona pentru care exista licenta de exploatare a carbunelui sa fie declarata de utilitate publica. In faza avansata este elaborarea documentatiilor pentru declararea utilitatii publice in zonele Motru (Cariera Rosiuta) si Rovinari (carierele Rosia, Pesteana Sud si Pesteana Nord). Trotea spune ca este o chestiune de câteva luni pentru declararea utilitatii publice in aceste zone.
Potrivit legii, dupa ce guvernul a declarat utilitatea publica a unui perimetru, instantele judecatoresti sunt competente sa hotarasca exproprierea. Pentru stabilirea despagubirilor, instanta va constitui o comisie de experti, unul numit de instanta, altul desemnat de expropriator si al treilea din partea persoanelor care sunt supuse exproprierii. Despagubirea trebuie sa tina cont atât de valoarea imobilelor si a terenurilor expropriate, cât si de prejudiciul cauzat proprietarilor ca urmare a dezradacinarii.
Artificii tehnologice pentru limitarea pierderilor
Este suficient ca un singur proprietar de teren sa refuze negocierea cu exploatarea miniera pentru a bloca activitatea acesteia. In Gorj, aproape ca nu este cariera unde sa nu fie astfel de probleme. La Stiucani, comuna Slivilesti, familia Elinescu detine mai multe hectare de teren. Primarul din localitate spune ca oferta celor din minerit ar fi ajuns la 30 de miliarde de lei, dar tot nu a cazut la intelegere cu membrii acestei familii. Tiberiu Trotea a declarat ca nu poate sa confirme suma, dar a spus ca reprezentantii SNLO au negociat in numeroase rânduri. „Vorbim, pare ca ajungem la o intelegere si când este vorba sa semnam, refuza fara nici o explicatie“, a spus Trotea.
Nu este singurul caz de acest fel, ceea ce provoaca pagube de ordinul miliardelor. „Am recurs la tot felul de artificii tehnologice pentru a nu fi nevoiti sa inchidem exploatarile miniere. Exproprierea, adica vânzarea fortata, este ultima solutie pe care o avem“, a mentionat Trotea.
„Artificiile tehnologice“ s-au concretizat chiar in dosare pentru abuz in serviciu, ca urmare a plângerilor facute de proprietarii terenurilor. Ion Mihai a facut o plângere la adresa sefilor Complexului Energetic Rovinari, pentru ca ar fi permis intrarea cu excavatorul pe terenul lui aflat in zona Timiseni, inainte de a se intelege la pret si a fi despagubit. Si CE Turceni se confrunta cu o situatie dificila la Jilt. Surse din cadrul unitatii sustin ca Petre Baleanu Ceusescu, unul dintre „stramutatii de lux“ trimisi in judecata pentru prejudicierea CE Turceni, se razbuna acum pe societate, refuzând negocierea unui teren pe care il detine in perimetrul minier, fara de care exploatarea nu se poate extinde.
