Știai că organismul uman conține în jur de 1 kg de calciu, din care 99% este stocat în oase și dinți? Acest mineral este esențial la orice vârstă, atât în copilărie, ajutând la consolidarea sistemului osos, cât și la maturitate, fiind necesar în prevenirea osteoporozei. Cel mai abundent mineral din corpul uman, calciul, reprezintă 2% din greutatea corporală. În afară de cantitatea majoritară concentrată în oase și dinți, restul de calciu se află în fluidele corpului, având rol important în buna funcționare a tuturor celulelor organismului. Iată tot ce poate face calciul în interiorul organismului uman:
– Rolul principal al calciului este de formare și consolidare a sistemului osos și a oaselor, împreună cu fosforul.
– Reglează ritmul cardiac, contribuind la oxigenarea optimă a țesuturilor.
– Susține buna funcționare a sistemuluiu nervos, fiind implicat în transmiterea impulsurilor nervoase și în controlul contracțiilor musculare.
– Participă în mecanismul de coagulare a sângelui.
– Intervine în numeroase reacții enzimatice.
– Contribuie la sinteza și secreția unor hormoni.
– Poate ameliora simptomele sindromului premenstrual.
– Ajută la asimilarea vitaminei B12 și a fierului.
– Previne osteoporoza și insomnia.
Se absoarbe sub acțiunea vitaminei D
Calciul este absorbit în intestinul subțire, procesul având loc însă doar sub acțiunea vitaminei D. Acest lucru este valabil atât în cazul calciului din surse alimentare, cât și a celui provenit din suplimente. Absorbția mineralului este influențată și de alți compuși din hrană, precum și de unele boli (endocrine, digestive). Asimilarea calciului este perturbată de băuturile carbogazoase, de fibre, de oxalați (spanac, cafea, ciocolată) și fitați (cereale). Atunci când avem un aport alimentar insuficient de calciu, organismul va extrage acest mineral din oase. În cazul unui aport insuficient de calciu pe termen mediu și lung, la copii apare rahitismul (mineralizarea insuficientă a oaselor), iar la adulți, osteomalacia (decalcifierea oaselor) și osteoporoza (manifestată prin scăderea masei osoase și deteriorarea țesutului osos). Un nivel scăzut al calciului se poate manifesta și prin contracturi musculare, furnicături, constipație, irascibilitate. Concentrația crescută a calciului în sânge (hipercalcemie) se poate manifesta prin grețuri, vărsături, confuzie, astenie, precum și ritm cardiac anormal și calculi renali.
Bine de știut
Suplimentele de calciu pot perturba absorbția unor medicamente precum antibioticele. Iată de cât calciu avem nevoie, pe categorii de vârstă: 0-12 luni – 210/270 mg; 1-3 ani – 500 mg; 4-9 ani – 800 mg; 10-18 ani – 1.200 mg; 19-50 ani – 1.000 mg; 51-70 ani – 1.200 mg; sarcină, alăptare – 1.000 mg.
Principala sursă de calciu sunt lactatele (lapte, sana, chefir, iaurt, cașcaval, telemea). În laptele matern, nivelul de calciu este suficient pentru a asigura copilului necesarul în primele șase luni de viață, până la începerea diversificării. Cantități mai mici de calciu sunt prezente în pește (sardine în conservă), ouă, lapte de soia, nuci, susan, broccoli, spanac, fasole. Nivelul calciului prezent în sânge este pus în evidență prin calcemie. Analiza este indicată în caz de suspiciuni de boli ale glandei paratiroidiene, în boli ale oaselor, de rinichi sau în anumite tipuri de cancer. Nivelul de calciu din sânge este reglat de trei factori: parathormonul (hormon secretat de glandele paratiroide), vitamina D și calcitonina (hormon produs la nivelul glandei tiroide).
