Militarii romani care au participat la SFOR au fost decorati de armata olandeza

O parte dintre militarii romani care au participat la misiunea de mentinere a pacii din Bosnia-Hertegovina, in cadrul contigentului olandez, (SFOR 10) au fost decorati ieri de loctiitorul sefului Statului Major al Fortelor Terestre din Olanda, general maior Remco Seijn. Medaliile „comemorative pentru operatii multinationale de mentinere a pacii“ au fost conferite din partea Reginei Beatrix a Olandei unui numar de 33 de militari, care au participat in perioada 15 mai -15 noiembrie 2001 la misunea SFOR. Este vorba despre un pluton de transport (26 de militari), o grupa de deminare (patru militari) si trei ofiteri de legatura din Statul Major al Fortelor Terestre. De la ceremonie au lipsit 16 militari ai plutonului de pompieri din Statul Major al Fortelor Aeriene, care au participat la misiunea din Bosnia, dar care vor fi decorati separat. Comandatul detasamentului romanesc, colonelul Marin Scarlat, a declarat ca misiunea de anul trecut a fost una „deosebita, interesanta, pentru ca a trebuit sa ne comportam ca o tara membra NATO“. Scarlat a precizat ca a mai participat la astfel de misiuni, fiind comandatul batalionului romanesc de geniu in 1997, dar atunci misiunea a fost „mai lejera, pentru ca puteam sa ne comportam ca romani, fiind intre noi“. Colonelul Scarlat a spus ca armata romana a ales sa participe la operatiune alaturi de contingentul olandez si nu de altul: „Americanii sint foarte seriosi, foarte exigenti, aspri, si ne-ar fi facut observatii care ne-ar fi durut, iar englezii ar fi fost prea aroganti.“ Eugen Manole, maistru militar clasa I, a povestit ca inainte de a pleca in Bosnia, a participat la o perioada de pregatire de doua luni, in Olanda, pentru a se familiariza cu stilul de lucru al militarilor olandezi. Fiind la prima misiune, Manole spune ca a invatat foarte multe lucruri in Bosnia si cel mai greu i s-a parut faptul ca se afla la mare distanta de casa. Dupa atentatele din SUA, din 11 septemebrie, lucrurile s-au schimbat, militarii aflindu-se in stare de alerta (10 zile chiar alerta maxima), a povestit Eugen Manole. El a adaugat ca a reusit, cu aceasta ocazie, sa invete mai bine limba enegleza, remarcind ca sistemul de lucru al olandezilor este foarte bine pus la punct si ca acetia sint foarte receptivi la ce spun cei mai mici in grad.

Loctiitorul sefului Fortelor Terestre olandeze, generalul maior Remco Seijn, a apreciat ca in timpul misiunilor, militarii romani s-au dovedit foarte bine pregatiti: „In timpul Razboiului Rece, era greu de imaginat ca intr-o zi armatele aflate de cele doua parti ale Cortinei de Fier vor lucra foarte strins impreuna. Astazi cooperarea intre NATO si statele fostului Tratat de la Varsovia este pe drumul cel bun. Este foarte important sa stim ca in caz de urgenta se poate conta pe deprinderile profesionale ale romanilor. Cea mai mare parte a militarilor a fost in permanenta la inaltimea cerintelor.“ Ambasadorul Olandei la Bucuresti, Pieter Jan Wolthers, a declarat, cu aceeasi ocazie, ca relatiile politice dintre Olanda si Romania sint excelente, fapt demonstrat si de vizita din noiembrie 2001 a reginei Beatrix a Olandei in Romania. „Speram sa-i spunem, cit de curind, bun venit premierului Nastase in Olanda. Guvernul olandez este convins ca Romania a facut si face eforturi majore pentru integrarea in NATO, si nu poate decit sa incurajeze autoritatile romane, in special pe ministrul Apararii, sa continue reforma, astfel incit in noiembrie, la Praga, Romania sa fie invitata sa adere la Alianta Nord-Atlantica. Avind in vedere colaborarea cu contingentul olandez se poate spune ca armata romana a atins deja un anumit nivel de interoperabilitate cu armatele statelor NATO, nu doar interoperabilitate tehnica, ci si umana“.