Singura familie care mai trăiește într-un sat creștin din nordul Siriei devastat de statul islamic se străduiește să reînvie tradițiile de Crăciun, împreună cu câțiva foști locuitori care s-au întors acasă pentru sărbători, scrie Reuters, citat de Hotnews.ro.
Tel Nasri a fost una dintre zecile de localități creștine din nordul Siriei pe care gruparea jihadistă le-a distrus în perioada sa de apogeu. Era în anul 2015, în ziua de Paște, când soldați ai statului islamic au aruncat în aer biserica creștină și au răpit câteva sute de oameni.
Câteva luni mai târziu, forțele kurde și luptătorii locali au recucerit satul Tel Nasri, dar nimeni nu s-a mai întors. Tot locul era o ruină.
Singurii care au rămas în sat au fost fermierul Sargon Slio, în vârstă de 51 de ani, fratele său și doi verișori ai acestora.
„Aici m-am născut, aici am crescut, aici am trăit toată viața. Nu am nici unde și nici de ce să merg altundeva”, a spus Sargon Slio, citat de Reuters.
Înainte de teribila zi de Paște din 2015, în satul Tel Nasri erau aproape 1.000 de locuitori. Dintre aceștia, 265 au fost răpiți, iar restul au fugit. Nimeni nu s-a mai întors. Nu demult, oamenii din Tel Nasri sărbătoreau Crăciunul așa cum o face toată lumea creștină. „Erau sute de oameni care sărbătoreau. Îi vedeai dansând și cântând și ți se umplea inima de bucurie. Toată lumea își decora casele și împodobea pomul de Crăciun”, își amintește Slio, care adaugă amar: „Acum mai suntem doar noi patru”.
Mama sa, Zekta Benjamin, în vârstă de 73 de ani, s-a întors din Belgia pentru Crăciun. O face pentru a doua oară după plecarea sa, în 2015. O altă rudă a venit din Australia. „Mi-e foarte dor de viața satului, de vecinii și rudele mele, de tot ce însemnat acest loc”, a spus femeia. Zekta Benjamin are 11 copii, cei mai mulți fiind acum refugiați în Europa și în Statele Unite.
Împreună cu rudele sale, Slio a început să repare clădiri din sat, inclusiv o biserică mai mică, distrusă și ea de statul islamic. El conduce satul abandonat Tel Nasri și face parte dintr-un comitet pentru protejarea proprietăților minorităților înființat de autoritatea kurdă. „Fiind om al satului, este datoria mea morală să protejez aceste case, atât de mult cât pot”, spune bărbatul.
El speră să obțină finanțare de la Biserica Asiriană din Siria și de la agențiile de ajutorare pentru a reconstrui biserica veche de 80 de ani a Fecioarei Maria. Sargon Slio încearcă, de asemenea, să-i încurajeze pe alții să vină acasă.
„Este vorba de familiile noastre, de frații și surorile noastre. Atunci când regiunea va redeveni stabilă, când se vor putea întoarce în siguranță, o vor face. Îi așteptăm și, până atunci, facem tot ce putem”, mai spune Slio.
