Constructori care au intrat în insolvență pe durata derulării unor proiecte cu fonduri europene, firme de consultanță slab pregătite, proiectanți care au produs erori ce au condus la cheltuieli neeligibile, legislație incompletă sau care se schimbă succesiv „în timpul jocului“. Sunt doar câteva dintre dificultățile întâmpinate în accesarea fondurilor de la Uniunea Europeană. Beneficiarii mai întâmpină și alte probleme de natură birocratică, tehnică și așa mai departe.
Informația pe scurt:
• Pe POR 2007-2013, beneficiarii au înregistrat dificultăți precum: studiile de fezabilitate și proiectele tehnice nu au fost corelate cu cererile de finanțare; firmele de construcții care efectuau lucrările pe proiecte cu fonduri europene fie intrau în insolvență, fie erau în criză de muncitori, astfel că întârziau lucrările;
• Beneficiarii și autoritățile s-au plâns de calitatea slabă a unor servicii de proiectare și consultanță;
• Legislația românească s-a schimbat în timpul derulării proiectelor cu finanțare europeană, iar unele prevederi legislative din România nu au fost în concordanță cu legislația europeană;
• O altă dificultate pe POR 2007-2013 a fost capacitatea financiară limitată a beneficiarilor, care nu au putut acoperi sumele neeligibile rezultate ca urmare a aplicării unor corecții financiare;
• Pe POR 2014-2020, lansarea în același timp a mai multor apeluri de proiecte a îngreunat depunerea de proiecte;
• O problemă serioasă întâmpinată în practica accesării fondurilor europene pe noul POR: inexistența documentelor de proprietate;
Atragerea de fonduri europene a ridicat probleme deopotrivă beneficiarilor, cât și autorităților contractante. Principalele dificultăți întâmpinate de beneficiarii de finanțare pe Programul Operațional Regional (POR) 2007-2013 se referă la „capacitate tehnică și financiară a firmelor de construcții necorespunzătoare“, care a condus la întârzieri în implementarea proiectelor și a generat un număr mare de cereri de modificare a contractelor de finanțare (notificări și acte adiționale) în perioada de implementare, arată ADR Sud-Vest Oltenia, într-un răspuns transmis la solicitarea PressHub și GdS.
„În mare parte, aceste modificări au fost necesare pentru a corecta o serie de erori/omisiuni în documentațiile proiectelor și/sau pentru a prelungi durata de implementare a contractelor de finanțare pentru a permite finalizarea lucrărilor“, au precizat reprezentanții ADR Sud-Vest Oltenia. Mobilizarea de către constructori a unor resurse umane restrânse a condus la întârzieri în execuția lucrărilor. De asemenea, s-a observat scăderea capacității unor constructori și intrarea acestora în insolvență, fapt ce a creat alte probleme.
Atenție la proiectanți!
O altă dificultate întâlnită în atragerea de fonduri europene pe POR 2007-2013 a fost capacitatea financiară limitată a beneficiarilor, care nu au putut acoperi sumele neeligibile rezultate ca urmare a aplicării unor corecții financiare.
Atât beneficiarii proiectelor cu fonduri europene, cât și autoritatea de contractare s-au plâns de calitatea slabă a unor servicii de proiectare și consultanță. „Studiile de fezabilitate și proiectele tehnice nu au fost corelate cu cererile de finanțare. De exemplu: bugete care au prezentat greșeli aritmetice, devize necorelate cu bugetul, soluții tehnice insuficient detaliate sau categorii de lucrări omise, devize sub sau supraevaluate, diferențe mari de costuri între faza de fezabilitate și cea de proiect tehnic, modificări substanțiale la faza de proiect tehnic, care au impus revizuirea unor capitole importante din cererea de finanțare (achiziții, indicatori, buget etc.), încadrarea greșită a unor cheltuieli în categoria cheltuielilor eligibile“, se arată în răspunsul transmis de ADR la întrebările adresate de PressHub și GdS.
Perioada scurtă impusă pentru depunerea proiectelor tehnice (PT), în maximum șase luni de la aprobarea cererii de finanțare, a condus la realizarea unor caiete de sarcini sumare pentru PT-uri și recepția unor PT-uri incomplete și/sau incorecte, ceea ce a condus la lucrări suplimentare care nu au caracter imprevizibil, ci se încadrează în categoria „omisiuni, erori“. În cele mai multe situații de acest gen, costurile pentru lucrările suplimentare au fost considerate cheltuieli neeligibile, fapt ce a făcut ca ele să fie suportate de către beneficiar, cu toate că erorile fuseseră comise de alții, informează ADR.
Neglijența a dus la suspiciuni de fraudă
O altă dificultate întâlnită este aceea că activitatea de dirigenție de șantier prestată în cadrul unor contracte de servicii nu a fost efectuată la standarde corespunzătoare, acest lucru având implicații negative în implementare, în special pentru că putea conduce la solicitarea de decontare a unor lucrări, categorii de lucrări sau articole ale unor lucrări efectuate necorespunzator sau incomplet. Aceste situații, în conformitate cu legislația în vigoare și procedurile de lucru, au condus la semnalarea unor suspiciuni de fraudă.
Necorelarea legislației românești privind achizițiile cu legislația europeană
O altă problemă a fost aceea că existau neconcordanțe, necorelări între legislația din UE și cea românească, cu caracter restrictiv pentru cei care aplicau pentru fonduri europene. După demararea unor proiecte, a avut loc o serie de modificări aduse legislației, respectiv OUG 34/2006, venind să clarifice aspectele privind criteriile restrictive, informează ADR Sud-Vest Oltenia.
Au apărut dificultăți în implementarea legislației privind achizițiile publice. De exemplu: modificarea pe parcursul implementării proiectelor a unor articole importante ale contractului de achiziție, precum preț, durată, garanție de bună execuție, acordarea avansului față de modelul asumat de ofertanți din fișa de date. Acest aspect a determinat, în unele situații, aplicarea unor corecții financiare asupra proiectelor implementate de beneficiari.
Neconcordanțele între HG 28/2008 privind aprobarea conținutului-cadru al documentației tehnico-economice aferente investițiilor publice și ordinele de cheltuieli pentru fiecare domeniu major de intervenție (DMI) au determinat considerarea unor cheltuieli ca fiind neeligibile, deși conform HG 28/2008 aveau la bază activități eligibile (de exemplu: lucrările de construcție privind organizarea de șantier), a explicat autoritatea citată anterior.
În implementarea proiectelor a mai apărut o serie de disfuncționalități precum: stabilirea unor grafice de execuție a lucrărilor nerealiste – solicitări succesive de prelungire a duratei de implementare a proiectelor; echipe de implementare a proiectului insuficiente sau insuficient instruite, ceea ce a condus la realizarea unor previziuni financiare nerealiste, fără fundamentare, precum și la previzionarea unor indicatori nerealiști sau nemăsurabili și/sau modificarea acestora pe parcursul implementării fără întocmirea unor documente care să justifice modificarea. Acest aspect a putut duce la declararea unor lucrări sau categorii de lucrări neeligibile.
Unii beneficiari nu și-au putut corela capitolele din SF, PT și cererea de finanțare, și nici între capitolele din cererea de finanțare, respectiv între calendarul activităților, planul de achiziție și bugetul proiectului.
Problemele întâmpinate și pe POR 2014-2020
În etapa de pregătire și depunere a cererii de finanțare au fost identificate mai multe probleme:
– lansarea în același timp a mai multor apeluri de proiecte îngreunează depunerea acestora, știut fiind faptul că primăriile au un număr limitat de personal implicat în scrierea de proiecte;
– lansarea ghidurilor cu termene de depunere a proiectelor relativ mici (de exemplu, două luni) nu le permite solicitanților să pregătească cereri de finanțare de calitate superioară, cu atât mai mult cu cât aceste cereri trebuie să fie însoțite de anumite documente, care presupun mai multe demersuri;
– existența unor contracte de prestări de servicii premergătoare cererii de finanțare, ca de exemplu achiziții de studii de fezabilitate (SF), de documentații de avizare a lucrărilor de intervenții (DALI), studii, și care necesită un timp relativ lung de lansare, primire oferte, evaluare, întârzieri ca urmare a clarificărilor, contestațiilor sau chiar lipsa de pe piață a unor experți calificați precum proiectanții cu experiență.
În plus, legislația achizițiilor publice este foarte stufoasă, neclară și interpretabilă (de exemplu: estimarea valorii unei achiziții se poate face pe obiectiv sau adunând toate achizițiile similare din planul anual de achiziții, aspect valabil pentru autoritățile contractante).
Autoritățile implicate mai enumeră o problemă serioasă întâmpinată în practica accesării fondurilor europene pe noul POR: inexistența documentelor de proprietate. Există întârzieri, necorelări în documentația care certifică dreptul de proprietate sau de administrare asupra unui bun, atât la beneficiarii publici, cât și la cei privați.
„Chiar dacă se admite depunerea unor documente provizorii în faza de depunere a cererii de finanțare pentru ca ulterior semnării contractului de finanțare să se transmită și cele definitive, tot apar probleme, având în vedere că aceste documente privesc proprietatea publică și necesită publicare în Monitorul Oficial. Mai sunt dificultăți în obținerea unor avize care necesită timp lung generat de legislație, aceste documente fiind emise de o terță persoană juridică (de exemplu: avize pentru monumente istorice, avize de mediu, avize CFR etc.)“, au precizat reprezentanții ADR Sud-Vest Oltenia într-un răspuns transmis PressHub și GdS.
Diferențe în ghidurile solicitantului și probleme la sistemul MySMIS
În plus, beneficiarii mai întâmpină alte probleme de natură birocratică. Sistemul informatic în care se depun cererile de finanțare (MySMIS) prezintă uneori probleme de natură tehnică. Dezvoltarea sistemului informatic nu a ținut pasul cu deschiderea apelurilor, fapt ce a dus la depunerea de proiecte „pe hârtie“, pentru primele apeluri lansate, ulterior beneficiarii procedând la introducerea lor în MySMIS.
O altă dificultate întâmpinată în practică este existența în ghidurile solicitantului a unor abordări diferite în ceea ce privește tipul documentelor de depus, termene de depunere, modalitatea de semnare a documentelor de către împuternicit / reprezentant legal în sistemul MySMIS.
Pentru cea de a doua etapă a proiectelor, cea de implementare, problemele se reportează în privința achizițiilor și MySMIS, dar apar și probleme noi de genul: modificările din piața echipamentelor ce trebuie achiziționate generează necesitatea unor acte adiționale sau notificări la contractele de finanțare.
Au fost semnalate deficiențele la nivel central
Problemele au existat și au fost aduse la cunoștința instituțiilor abilitate să ia măsuri. Parțial, au apărut și soluțiile.
„În vederea implementării în cele mai bune condiții a POR, ADR SV Oltenia a întreprins o serie de măsuri pentru a identifica problemele cu care se confruntă beneficiarii și a găsi soluții pentru remedierea acestora. Între acestea menționăm: organizarea și participarea la întâlniri cu beneficiarii (au avut loc în perioada 2017-2018 115 întâlniri); organizarea şi participarea la întâlniri între ADR-uri și AM POR, pe problematici diverse precum simplificarea în procesul de depunere și implementare a proiectelor, monitorizarea proiectelor, prelucrarea datelor cu caracter personal etc. În cadrul întâlnirilor care au loc între reprezentații AM POR și reprezentanții Agențiilor pentru Dezvoltare Regională, problemele identificate au fost dezbătute și au fost căutate soluții pentru rezolvarea lor. Au fost centralizate solicitările venite din partea beneficiarilor sau a potențialilor beneficiari cu privire la necesitatea prelungirii și relansării unor apeluri sau a altor propuneri și transmiterea acestora către AM sau altor instituții (Consiliul Concurenței, Ministerul Fondurilor Europene etc.)“, a informat instituția în urmă cu ceva vreme.
După organizarea de întâlniri cu beneficiarii în perioada 15 mai – 15 iunie 2018, cele mai frecvente probleme cu care se confruntă beneficiarii în procesul de pregătire, depunere și implementare a proiectelor au fost aduse la cunoștința primului- ministru al României și a ministrului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice.
Ca urmare a acestor demersuri menționate mai sus, „instituțiile abilitate au luat o serie de măsuri care au venit în sprijinul beneficiarilor, printre care putem enumera: relansarea sau prelungirea unor apeluri de proiecte, supracontractarea până în cuantum de 200% din alocările regionale, acceptarea depunerii cărților funciare cu înscrierea provizorie, modificarea legislației privind achizițiile publice, simplificarea unor proceduri și altele“, au mai menționat reprezentanții ADR.
Acest articol a fost publicat pe www.PressHub.ro și Gazeta de Sud,
în cadrul proiectului „Cohesion Policy: Better Understanding, Reporting, Dissemination“, cofinanțat de UE prin DG Regional & Urban Policy.
Informațiile prezentate nu reprezintă poziția oficială a UE. Întreaga răspundere asupra corectitudinii și coerenței informațiilor prezentate revine autorului.
