Iarna este perioada Sărbătorilor, când ne bucurăm de zăpadă, dar este și anotimpul în care ne îmbolnăvim mult mai ușor sau în care afecțiunile se agravează. Iarna, și mai ales perioada Sărbătorilor, este momentul în care se reactivează gastritele, crizele biliare, ulcerele, hemoroizii, iar toate acestea pot declanşa dureri, sângerări, stare de vomă, greaţă şi disconfort major în timpul eliminării bolului fecal. Situaţia este agravată şi de lipsa aportului de apă, care duce la deshidratare, agravată şi de consumul crescut de alcool.
Temperaturile scăzute provoacă vasoconstricţie în arterele pielii, mâinilor şi picioarelor: vasele îşi micşorează calibrul, astfel că sângele cald se va distribui preferenţial înspre organele interne, vitale. Cu alte cuvinte, pielea se răceşte nu doar din cauza temperaturilor din mediul ambiant, ci şi din cauza irigării mai proaste. La trecerea bruscă de la frig la căldură, vasele de sânge superficiale se dilată, iar acest „dans“ arterial ne provoacă senzaţia de furnicături dureroase pe care o resimţim, de exemplu, atunci când ne spălăm mâinile îngheţate cu apă fierbinte. Pentru unele persoane însă, sunt suficiente diferenţe mult mai mici de temperatură pentru a declanşa un disconfort.
Frigul agravează şi cuperoza, o afecţiune dermatologică constând în fragilizarea capilarelor superficiale din piele. Trecerile bruşte de la temperaturile scăzute de afară la cele ridicate din casă sau din mijloacele de transport fac ca aceste minuscule vase să depună un efort considerabil de adaptare. Ca urmare a acestei „gimnastici“, la unele persoane, capilarele se rup, ceea ce duce la aspectul permanent de firişoare roşii.
Scade rezistenţa sistemului imunitar
Temperaturile scăzute din timpul iernii declanşează o scădere generală a imunităţii, care favorizează apariţia virozelor respiratorii, a Zonei Zoster, a gastritelor şi ulcerelor gastrice.
Un sistem imunitar slăbit poate declanşa complicaţii grave în cazul persoanelor de vârsta a treia.
Nu trebuie uitate accidentele care se petrec după ce se aştern zăpada şi poleiul: entorsele, luxaţiile şi mai ales fracturile, care se tratează mult mai greu la vârstnici.
Herpesul
Poate fi cauzat de diverse tulpini ale virusului herpes simplex, majoritatea persoanelor infectate purtând acest virus în organism pentru toată viaţa. În sezonul rece însă, când sistemul imunitar este mai slăbit, virusul este reactivat şi de aceea apare herpesul oral, sub forma unor bule mici, iritante, în colţurile gurii. Potrivit Mayo Clinic, expunerea la vânt, la aerul uscat, oboseala, frigul şi infecţiile virale pot declanşa apariţia herpesului oral. La fel ca orice altă infecţie virală, herpesul oral trece de la sine, cu ajutorul odihnei, hidratării şi alimentaţiei corecte. Un unguent antiviral poate fi, de asemenea, util pentru ameliorarea simptomelor neplăcute.
Astmul
Aerul rece, uscat şi praful care se poate acumula în casă pot agrava simptomele astmului. De asemenea, umiditatea crescută din casă poate fi un factor de risc în apariţia mucegaiului, un alergen extrem de periculos pentru astmatici. Pentru a preveni crizele de astm, sunt indicate folosirea unui umidificator şi aerisirea zilnică a locuinţei.
Infarctul
Expunerea organismului la temperaturi extrem de scăzute poate duce la contractarea vaselor de sânge, limitând fluxul sangvin către inimă. De asemenea, efortul intens de a merge prin zăpadă sau datul la lopată pot suprasolicita muşchiul cardiac, ducând la un atac de inimă, în special în cazul persoanelor cardiace. Pentru reducerea riscului de infarct, se recomandă hainele în straturi, efortul fizic moderat şi evitarea mersului prin zăpadă.
