24 ianuarie 1859 este data la care a avut loc Mica Unire, adică unirea Principatelor Române sub conducerea lui Alexandru Ioan Cuza. Mica Unire a fost primul pas important pe calea înfăptuirii statului național unitar român, iar astăzi în toată ţara se sărbătoresc 160 de ani de această înfătuire.
Unirea celor două principate a fost un proces care a început în 1848, bazat pe puternica apropiere culturală și econ
omică între cele două țări. În anul 1848 s-a realizat uniunea vamală între Moldova și Țara Românească, în timpul domniilor lui Mihail Sturdza, respectiv Gheorghe Bibescu.
În Moldova, Alexandru Ioan Cuza a fost ales domnitor în unanimitate, la 5 ianuarie 1859, reprezentantul „Partidei Naționale”, urmând ca ulterior într-o ședință secretă a Adunării, deputatul Vasile Boerescu a propus la 24 ianuarie 1859 alegerea lui Alexandru Ioan Cuza, aceasta fiind acceptată în unanimitate.
Punând bazele României moderne, Unirea din 1859 a însemnat o etapă esenţială pe drumul unităţii naţionale, a cărei întregire deplină avea să se înfăptuiască în 1918, când a avut loc unirea Transilvaniei, Banatului, Crișanei și Maramureșului cu România.
Deşi a fost de scurtă durată, domnia lui Alexandru Ioan Cuza (1859-1866) a fost, prin reformele sale, perioada de maximă dezvoltare a României moderne: adoptarea primei Constituții românești, reforma electorală, secularizarea averilor mănăstirești, reforma agrară, a învățământului.
În 1862, cu ajutorul unioniștilor din cele două țări, Alexandru Ioan Cuza a unificat Parlamentul și Guvernul, realizând unirea politică, iar după înlăturarea sa de la putere în 1866, unirea a fost consolidată prin aducerea pe tron a principelui Carol de Hohenzollern-Sigmaringen. Prin Constituția adoptată la 1 iulie 1866, Principatele Unite încep să se numească oficial România pentru ca la 1 decembrie 1918 s-a înfăptuit Marea Unire a Transilvaniei cu România creându-se actualul stat.
Ziua de 24 ianuarie a fost declarată zi de sărbătoare legală în urma unei propuneri legislative din 2014.
