Cele mai multe sume atrase din fonduri europene de Universitatea din Craiova au fost pe POSDRU, program prin care au fost implementate și cele mai multe proiecte. Nu sunt de neglijat nici sumele atrase pentru modernizarea campusului de la Facultatea de Mecanică, inclusiv construirea clădirii care găzduiește Facultatea de Drept și sumele atrase pentru cercetare, proiectul INCESA fiind un succes recunoscut în acest domeniu. Totuși, beneficiarul a întâmpinat dificultăți birocratice în accesarea banilor europeni, situație care a ajuns la extrem: a pierdut un proiect important din cauză că o hârtie a fost trimisă prin fax… Cel mai mare eșec al Universității este blocul S 200, care nu va deveni nici în 2019 parc IT, cum era preconizat, din lipsa finanțării, tocmai pentru că s-au schimbat regulile accesării fondurilor, chiar „în timpul jocului“. Detalii în articol.
Informația pe scurt:
• Suma totală atrasă din fonduri europene de Universitatea din Craiova este de peste 312 milioane de lei (aproximativ 69 de milioane de euro).
• Cele mai multe proiecte accesate pentru studenți au fost pe POSDRU.
• Au fost implementate și câteva proiecte în domeniul cercetării, unul dintre ele fiind în domeniul ingineriei de mentenanță pentru un segment din fizica nucleară, „Extreme Light Infrastructure – Nuclear Physics (ELI-NP)“.
• Cel mai interesant proiect pe cercetare a fost „Infrastructura de Cercetare în Științe Aplicate – INCESA“, care este un fel de hub de cercetare pentru firme și alte entități.
• Universitatea din Craiova a accesat fonduri europene
și pe POCU.
• Povestea mastodontului cunoscut ca blocul S 200: clădirea din centrul Craiovei în care urma să fie înființat un parc tehnologic și IT nu va avea această destinație nici în anul 2019.
Universitatea din Craiova a atras până acum peste 312 milioane de lei din fonduri europene, în urma implementării a 86 de proiecte cu finanțare europeană. Cele mai multe proiecte au fost implementate pe Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POSDRU). Cele mai multe proiecte finanțate pe acest program au avut ca obiective facilitarea tranziției de la studiu la piața muncii a studenților de la diverse facultăți; creșterea capacității de integrare pe piața muncii a studenților și absolvenților prin consiliere și plasamente practice în afaceri; stagii de practică pentru cariera studenților în drept.
Au mai fost implementate proiecte cu finanțare europeană pentru tranziția de la școală la viața activă prin practică și crearea de întreprinderi simulate.
Pe lângă proiectele care au avut drept scop creșterea capacității de integrare pe piața muncii, au fost și proiecte inedite, cum ar fi în cercetare. S-a remarcat un proiect în domeniul fizicii nucleare, intitulat „Inginerie de Mentenanță pentru ELI-NP“. „Proiectul a avut ca scop formarea de specialiști familiarizați cu particularitățile instalației Extreme Light Infrastructure – Nuclear Physics (ELI-NP) – cu competențele necesare pentru a-și desfășura activitatea în cadrul entităților de tip start-up și spin-off, care vor apărea în jurul acestei infrastructuri, menite să asigure desfășurarea continuă a procesului de mentenanță, upgradare și dezvoltare a acesteia“, se arată în lista proiectelor implementate la Craiova, având ca beneficiar Universitatea din Craiova.
Proiecte de cercetare, finanțate pe POS CCE
Proiectul în domeniul fizicii nucleare nu a fost singurul implementat de Universitatea din Craiova în domeniul cercetării. Beneficiarul amintit a aplicat pentru un amplu proiect de cercetare, pe Programul Operațional Sectorial „Creșterea Competitivității Economice“ (POS CCE), denumit „Infrastructura de Cercetare în Științe Aplicate – INCESA“. Scopul proiectului INCESA este de a crea o infrastructură de cercetare modernă, care pune la dispoziția cercetătorilor din regiunea Oltenia, dar mai ales celor din Universitatea din Craiova, laboratoare dotate cu echipamente performante, avansate la nivel mondial, metode de actualitate în spațiul european al cercetării, „elemente care vor coagula masa critică de resurse, făcând astfel posibilă dezvoltarea și afirmarea cercetării românești în spațiul concurențial european“, informează beneficiarul banilor europeni. INCESA este un fel de hub de cercetare accesibil și persoanelor juridice și altor entități care au activitate în domeniul cercetării. Despre proiectele derulate prin INCESA vom detalia într-un articol următor.
Finanțări și pe POCU
Universitatea a depus proiecte și pe Programul Operațional Capital Uman (POCU). De rezonanță este proiectul „Stagii de practică performante pentru studenții Facultăților de Litere și Facultatea de Economie și Administrarea Afacerilor“, care va fi implementat până la finele lui septembrie 2019. Obiectul proiectului este acela de creștere a competențelor profesionale și a gradului de ocupare pentru viitorii absolvenți ai Facultății de Litere și ai Facultății de Economie și Administrarea Afacerilor din cadrul Universității din Craiova.
Proiectul facilitează dezvoltarea aptitudinilor de muncă ale studenților în cadrul stagiilor de practică, orientarea lor în carieră și promovarea parteneriatelor ce facilitează tranziția de la școală la viața activă. Grupul-țintă este alcătuit din 250 de studenți. În cadrul proiectului, studenții grupului țintă vor beneficia de stagii de practică organizate la angajatori care au rezultate deosebite în activitate, de vizite de studii la întreprinderi performante, de subvenții și premii. Beneficiile pe termen lung ale proiectului: va crește calitatea pregătirii profesionale absolvenților Universității și se estimează că va crește numărul absolvenților cu studii superioare care își găsesc un loc de muncă în interval de șase luni de la finalizarea studiilor.
Cum s-au finalizat proiectele
„Ca urmare a implementării proiectelor prin POSDRU, s-a îmbunătățit gradul de formare a viitorilor cercetători cu ajutorul implementării eficiente a ciclului de studii universitare de doctorat, sunt îmbunătățite programele de cercetare doctorală și postdoctorală, ceea ce va genera o creștere implicită a calității cercetării și a învățământului superior românesc. 1.300 de profesori de informatică, la nivel preuniversitar, și-au dezvoltat competențele de utilizare a aplicațiilor de programare IT moderne. A fost îmbunătățit procesul de inserție pe piața muncii și dezvoltarea aptitudinilor de muncă în cadrul stagiilor de practică a unui număr de 10.000 de studenți înmatriculați în învățământul superior tehnic, economic, medical veterinar prin dezvoltarea și furnizarea de programe integrate de orientare, consiliere profesională și încheierea a 500 de parteneriate cu potențiali angajatori“, au precizat reprezentanții Universității din Craiova, la solicitarea GdS.
Ei mai susțin că, după implementarea respectivelor proiecte cu finanțare europeană, „a crescut capacitatea sistemului juridic universitar de formare profesională și de cercetare de înaltă ținută prin abordarea, în România, a unei școli de cercetare științifică de excelență, orientată atât pe actualitatea generată de modernizarea legislației naționale în scopul aprofundării problematicii legate de aplicarea noului drept la nivel european“. Instituția de învățământ a mai menționat că toate proiectele au fost implementate cu succes.
Au fost depuse și finanțate și proiecte pe Programul Operațional Regional (POR) 2007-2013. Potrivit reprezentanților Universității din Craiova, prin implementarea proiectelor prin POR „a crescut calitatea procesului de învățământ și a gradului de participare a adulților la procesul educațional prin îmbunătățirea infrastructurii de educație“.
Campusul Universitar de la Complexul Mecanică, realizat cu fonduri UE
Prin proiectele destinate Campusului Universitar Complex Mecanică desfășurate pe POR, au fost create spații de învățământ, biblioteca, o cantină, terenuri de sport. Unul dintre proiectele câștigate de Universitate pe POR a fost cel denumit „Reabilitare campus universitar complex Mecanică“, care a cuprins lucrări de schimbare de destinație a cantinei în bibliotecă, extinderea clădirii pentru asigurarea de spații de învățământ și facilități conexe în Craiova, pe Calea București. Clădirea reabilitată cu fonduri europene și-a schimbat aspectul radical. Printre altele, pereții exteriori din sticlă sunt inscripționați acum cu citate scrise în limba latină. Prin proiect s-a urmărit amenajarea unui corp pentru bibliotecă, la demisol situându-se o minitipografie, un depozit de carte, patru birouri pentru profesori. La etaj s-a amenajat o bibliotecă, o arhivă, un birou de bibliotecar, un birou de informații, opt birouri pentru profesori și două grupuri sanitare.
Alt proiect pe POR dedicat Campusului de la Mecanică s-a intitulat „Reabilitare, modernizare și extindere spații de învățământ și cazare Facultatea de Mecanică Craiova“ și a presupus construcția unei clădiri futuriste în regim P+4, D+P și desființarea construcției vechi care exista acolo. Clădirea rezultată în urma obținerii banilor europeni este o construcție modernă care găzduiește Facultatea de Drept și conține săli de curs, o aulă cu 300 de locuri, o terasă circulabilă, un vestiar, un spațiu destinat recreerii și petrecerii timpului liber pentru studenți, respectiv un cafe-fast food, unde studenții iau masa. Clădirea Facultății de Drept comunică cu cea a bibliotecii printr-o pasarelă, prevăzută tot prin proiectul cu finanțare europeană.
Valoarea totală a proiectului despre care vorbim a fost de 60 de milioane de lei, din care valoarea nerambursabilă a fost de 45,9 milioane de lei, iar contribuția beneficiarului a ajuns la 2,7 milioane de lei.
Multiple dificultăți întâmpinate la accesarea banilor europeni
În calitate de beneficiar a zeci de proiecte cu finanțare europeană, Universitatea din Craiova a întâmpinat o serie de dificultăți în accesarea fondurilor europene. Printre altele, probleme privind asigurarea fluxului financiar necesar derulării proiectelor, cauzate de întârzieri legate de mecanismul de decontare al cererilor de rambursare/cererilor de plată, informează Universitatea. Soluția adoptată a fost contractarea unor linii de credit destinate exclusiv susținerii proiectelor.
Au mai existat probleme cauzate de „desele schimbări legate de reglementarea achizițiilor publice“. „Permanenta modificare a acestor reglementări a generat solicitări de corecții financiare din partea organismului de control care verifica o achiziție realizată la o anumită dată, după reglementări ulterioare respectivei achiziții. Toate contestațiile UCV au fost acceptate și soluționate cu succes, dar efortul material și uman nejustificat a îngreunat activitatea instituțională“, au precizat reprezentanții Universității din Craiova.
Birocrația excesivă a pus piedici accesării banilor europeni și implementării proiectelor. „Pe parcursul ultimilor ani trebuie să recunoaștem că au fost făcuți pași concreți în restrângerea birocrației, dar încă sunt solicitate numeroase declarații și asumări de documente care nu au o justificare logică: după ce un proces de achiziție este asumat a fi derulat în conformitate cu legile în vigoare de conducerea instituției, urmează controlul respectivei achiziții publice de către organismul finanțator care decontează sau nu suma respectivă. Ulterior, la câțiva ani, urmează un control al altui organism care poate declara neeligibilă suma sau parțial o anumită sumă, fără ca să mai conteze faptul că organismul intermediar de management a verificat achiziția, răspunderea revenind din nou instituției! Ce rol mai are atunci verificarea respectivă făcută de organismul intermediar?“, se întreabă reprezentanții beneficiarului a 86 de proiecte.
Proiect pierdut din cauza unui document trimis pe fax
Comunicările cu organismele intermediare nu se realizează pe canalele declarate și Universitatea din Craiova a pierdut un proiect pentru că documentul prin care i se comunica faptul că a câștigat un proiect și trebuia să confirme că este de acord să îl implementeze „nu a fost trimis către instituție prin platforma MYSMIS, ci printr-un fax/e-mail care nu a ajuns niciodată la instituție. Faptul că nu am putut proba că documentul nu a ajuns (imposibilitate logică) a dus la pierderea proiectului“, afirmă reprezentanții UCV.
A mai fost indicată de către beneficiar și dificultatea asumării unor decizii din partea angajaților din cadrul organismelor de implementare (OI). Neasumarea sau întârzierea asumării unor modificări de documente conduce la depuneri multiple, repetate, conforme părerilor unor angajați ai OI, dar neconforme din punctul de vedere al altor angajați de rang superior.
Întârzierea evaluării proiectelor depuse este încă o „bilă neagră“ în încercarea atragerii banilor europeni. „Universitatea din Craiova are proiecte declarate eligibile, conforme, de aproape un an, dar etapa următoare nu a mai fost parcursă (evaluarea tehnică). Sau sunt proiecte a căror contractare a demarat, dar a fost suspendată de mai mult de șase-nouă luni, fără a mai primi vreun mesaj“, informează instituția.
Eșecul finanțării Blocului S 200, care urma să fie un Parc IT
Tot la capitolul dificultăți încadrează Universitatea și stabilirea unor procente de cofinanțare nerealiste pentru implementarea unor proiecte de importanță strategică pentru Universitatea din Craiova și municipiul Craiova. Clădirea imensă din centrul Craiovei, cunoscută drept Blocul S 200, a fost construită pe vremea comunismului și gândită ca un bloc de garsoniere, apoi transferată către Universitatea din Craiova prin hotărâre de guvern, în 1997. Blocul S 200 urma să fie transformat în Parc tehnologic și IT care să găzduiască mai multe firme inovative cu activitate în domeniul IT. Se pare că respectiva clădire nu va ajunge să aibă nici în anul 2019 destinația finală de parc IT. Universitatea din Craiova a precizat cum a câștigat preselecția pentru finalizarea celebrului bloc S 200 printr-un proiect care viza realizarea Parcului IT, dar „ghidul impunând o cofinanțare de 45% a făcut imposibilă depunerea proiectului pe respectiva axă (după revizuirea proiectului tehnic ar mai fi nevoie de 12 milioane de euro pentru finalizarea investiției“).
Instituția de învățământ include tot la capitolul dificultăți întâmpinate și modificarea aparent inexplicabilă a unor priorități în cadrul axelor de finanțare. „Cum finalizarea lui S 200 – Parcului IT este o prioritate a Universității din Craiova, anul trecut am participat la o nouă preselecție națională de proiecte strategice orientate pe șapte axe de prioritate. Universitatea din Craiova s-a plasat din nou pe primul loc în cadrul acestei preselecții, în cadrul domeniului Tehnologii noi și emergente, având 12 parteneri, dar competiția a fost lansată numai pe șase din cele șapte axe. Axa la care a depus Universitatea din Craiova nu a fost inclusă în competiție, pe considerentele că domeniul Tehnologii noi și emergente nu face parte din Domeniile de specializare inteligentă, chiar dacă propunerea cuprinsă și avizată în ROADMAP-ul național spune cu totul altceva“, susțin reprezentanții UCV.
Cu alte cuvinte, nici în 2019 mastodontul din centrul Craiovei nu va deveni funcțional ca Parc IT, din lipsa finanțării. Rămâne de văzut ce se va întâmpla cu clădirea respectivă în anul următor, respectivul imobil neputând să fie dat în folosință în stadiul actual al lucrărilor.
Acest articol a fost publicat pe www.PressHub.ro și Gazeta de Sud,
în cadrul proiectului „Cohesion Policy: Better Understanding, Reporting, Dissemination“, cofinanțat de UE prin DG Regional & Urban Policy.
Informațiile prezentate nu reprezintă poziția oficială a UE. Întreaga răspundere asupra corectitudinii și coerenței informațiilor prezentate revine autorului.
