România se află pe primul loc în Europa în privinţa hărţuirii în şcoli, potrivit unui studiu realizat de Brandwatch. 82 la sută din situaţiile de bullying au loc în şcoli. În România, unu din trei copii a fost umilit în faţa colegilor. Sunt statistici reci, care ascund, de fapt, suferinţe adânci. În spatele acestor cifre se află rănile provocate de copii în sufletele altor copii. Unii le fac faţă susţinuţi de părinţi şi de consilieri. Alţii clachează şi aleg să moară. Reprezentanţii CJRAE Dolj au atras atenţia asupra consecinţelor pe care le are acest fenomen asupra copiilor în campania „Împreună spunem NU bullying-ului!“.
„Bullying reprezintă un comportament repetat şi intenţionat prin care agresorul îşi răneşte, persecută şi intimidează victima prin diferite forme: ţipete, porecle, sarcasm, insulte, palme, loviri, îmbrânceli, bătăi“. Este definiţia unui fenomen extrem de periculos, care a luat amploare în ultimii ani în rândul elevilor şi se regăseşte în majoritatea şcolilor. Altfel spus, copiii rănesc alţi copii. Îi marginalizează, îi umilesc, îi bat, iar acest lucru se întâmplă în fiecare zi. Consecinţele asupra victimelor sunt extrem de grave, iar în anumite situaţii se poate ajunge chiar şi la suicid. Având în vedere amploarea pe care a luat-o în ultimul timp acest fenomen, reprezentanţii Centrului Judeţean de Resurse şi Asistenţă Educaţională (CJRAE) Dolj au desfăşurat săptămâna trecută o acţiune de informare în şcolile din judeţ, numită „Împreună spunem NU bullying-ului!“, care face parte din proiectul regional cu acelaşi nume. Activitatea a fost coordonată de 50 de profesori din centre şi cabinete de asistență psihopedagogică, din cadrul CJRAE Dolj, care au atras atenţia elevilor asupra acestui fenomen. „În acţiunea pe care am desfăşurat-o am observat că elevii recunosc că există acest fenomen, iar acesta este primul pas. Au fost însă şi copii care au spus că, deşi realizează consecinţele acestor acţiuni, vor continua să se jignească şi să îşi vorbească urât“, a spus Iulia Ianîcu, profesor consilier şcolar în cadrul CJRAE Dolj.
Cine poate deveni victimă?
Specialiştii în domeniu spun că victimele sunt în general copiii care au mai puţini prieteni sau sunt mai timizi. Fenomenul se manifestă începând de la clasele primare şi se acutizează odată ce vârsta agresorului creşte. „Aceste probleme se regăsesc în general la clasele de debut, adică atunci când copilul trece din clasa a patra într-a cincea sau dintr-a opta într-a noua, dar se manifestă şi atunci când un copil este nou-venit într-o colectivitate“, a spus Alina Stănculescu, profesor consilier şcolar în cadrul CJRAE Dolj.
Cu alte cuvinte, un copil poate deveni în orice etapă a dezvoltării lui victima unui alt copil sau chiar a unui grup de copii pentru că specialiştii vorbesc de un fel de „adeziune“ a celorlalţi la „liderul“ violent.
Profilul agresorului
Practic, în bullying sunt implicaţi agresorii, victimele şi martorii. Presiunile se manifestă în şcoală, dar mai ales în mediul on-line. Acestea constau în jigniri la adresa victimei, tachinări, ameninţări, îmbrânceli şi chiar bătăi. În mediul on-line, umilirea capătă alte conotaţii. Pe telefon sau pe internet, copilul este victima mesajelor agresive, care pot fi însoţite de comentarii, fotografii sau materiale video. „Agresorii îşi fac conturi false, iau fotografiile colegilor, le editează şi apoi le lansează pe reţelele de socializare în scopul de a-i denigra. Este aşa-numitul cyberbullying“, a spus Iulia Ianîcu.
Prin comportamentul său, agresorul vrea să arate că este „cool“, că îi controlează şi îi domină pe ceilalţi. Specialiştii spun însă că şi aceşti copii au nevoie de ajutor. „Agresorii sunt şi ei copii agresaţi în familii, care nu au o viaţă liniştită, care au parte de violenţă şi în modul acesta transmit ceea ce primesc. Astfel se simt valorizaţi şi admiraţi. Şi aceşti copii au nevoie de consiliere“, a adăugat Iulia Ianîcu.
Cum să ieşi din „jocul bullying“?
Agresiunile constante lasă urme asupra copiilor, care încep să se interiorizeze, să nu mai comunice cu părinţii, să nu mai mănânce şi chiar să nu se mai odihnească. În multe cazuri, ei refuză să meargă la şcoală. Sunt primele semnale de alarmă, iar reprezentanţii CJRAE Dolj atrag atenţia părinţilor să ţină cont de ele şi să ia măsuri imediate. „Astfel de copii au nevoie de ajutor de specialitate. Ei intră într-un program de consiliere în care sunt evaluaţi şi încercăm să le oferim suport emoţional. Îi ajutăm să îşi recapete încrederea în ei, să îşi conştientizeze propriile calităţi şi să dezvolte alt comportament faţă de agresori, să nu lase privirea jos şi să îl înfrunte nonverbal“, a adăugat Iulia Ianîcu.
Specialiştii CJRAE Dolj afirmă că este extrem de importantă atitudinea victimei în faţa agresorului şi spun că primul pas pentru a ieşi din acest joc, în cazul în care eşti victimă, este să nu te mai superi. „Ori de câte ori te superi, agresorii văd acest lucru şi se alimentează din atitudinea ta. Practic, supărându-te, le oferi puterea pe care ei o caută şi devii o victimă. Când nu te superi, agresorii vor descoperi că nu mai au putere asupra ta. Alege să nu te superi şi fii stăpân pe situaţie!“, spun reprezentanţii CJRAE Dolj.
„În clipa în care nu intervii, agresorul câştigă de două ori“
Extrem de important este ca şi ceilalţi copii care asistă la aceste momente să nu rămână indiferenţi. „În clipa în care nu intervii, eşti de fapt pro fenomen, iar agresorul câştigă de două ori acest joc. De cele mai multe ori, copiii se tem să spună, dar este important să ştie că a nu face nimic este o greşeală. Martorii la acest fenomen nu trebuie să rămână pasivi, ci să reacţioneze!“, a spus Alina Stănculescu, profesor consilier şcolar în cadrul CJRAE Dolj.
În România, unul din trei copii a fost umilit în faţa colegilor.
