Există spitale publice sau private în care medicii fac voluntariat. Această situație a ieșit la iveală după scandalul „medicilor falși“ care profesează în anumite unități medicale. În Legea voluntariatului există o interdicție expresă în privința încheierii unui contract de voluntariat pentru a masca un raport de muncă sau de prestări servicii sau a oricărei alte înțelegeri cu titlu oneros. Cu toate acestea, în continuare, există medici care fac voluntariat în spitalele publice.
Modul în care unii medici fac voluntariat în spitale publice sau private ridică semne de întrebare. Voluntariatul medicilor în spitalele publice sau de stat se face contra unor forme legale, spun reprezentanții sindicatului medical Promedica.
„Sindicatul Promedica trage un semnal de alarmă cu privire la activitatea de voluntariat desfășurată de unii medici în spitale publice sau private. Trebuie știut că medicii nu pot încheia contracte de voluntariat direct cu spitalele. Dacă unitatea medicală are nevoie de cadre medicale trebuie să le angajeze“, spun reprezentanții sindicatului.
Ce spune legea?
Legea care vizează efectiv actul medical și activitatea medicilor arată că un medic poate să își desfășoare activitatea profesională ca persoană fizică, doar ca salariat, în baza unui contract de muncă sau independent, ca persoane fizice înregistrate fiscal (PFA/PFI, CMI sau SRL). Mai mult, în Legea voluntariatului există o interdicție expresă în privința încheierii unui contract de voluntariat pentru a masca un raport de muncă sau de prestări servicii sau a oricărei alte înțelegeri cu titlu oneros. Voluntariatul poate fi valabil în ONG-uri, asociații care desfășoară diverse activități și oferă, la un moment dat, îngrijiri medicale gratuite, dar nu și în spitalele publice sau private.
Parte la contractul de voluntariat trebuie să fie obligatoriu o asociație/fundație
Legea nr. 78/2014 privind reglementarea activității de voluntariat în România prevede faptul că voluntariatul nu se prestează printr-un raport direct dintre voluntar și beneficiar, pentru că în schemă trebuie să mai intre și organizația-gazdă, adică „o persoană juridică de drept public sau de drept privat, fără scop lucrativ, care organizează și administrează activități de voluntariat. Așadar o primă condiție este cea în care parte la contractul de voluntariat trebuie să fie obligatoriu o asociație/fundație, general vorbind, un ONG, excluzând astfel unitățile sanitare, publice sau private care nu sunt organizate ca ONG-uri.
Mai mult, Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății și Ordonanța Guvernului nr. 124/1998 privind organizarea și funcționarea cabinetelor medicale specifică în articolul 383 din lege: „Medicii care întrunesc una dintre condițiile prevăzute la art. 376 și sunt membri ai Colegiului Medicilor din România exercită profesia de medic, în regim salarial și/sau independent“. În articolul 386 din lege se precizează: „Medicii care au obținut certificatul de membru al CMR pot desfășura activități medicale potrivit pregătirii profesionale în sistemul public de sănătate sau/și în sistemul privat, fie ca angajați, fie ca persoană fizică independentă pe bază de contract. Calitatea de persoană fizică independentă se dobândește în baza certificatului de membru al CMR și a înregistrării la administrația financiară în a cărei rază domiciliază medicul. În condițiile legii, medicii pot înființa și cabinete de practică medicală“.
După scandalul iscat la Spitalul de Urgență Ilfov și ministrul sănătății a declarat că medicii nu pot încheia contracte de voluntariat direct cu spitalele și că au atribuții limitate.
Altă situație este dată de faptul că există spitale în care munca voluntarilor se suprapune peste programul rezidenților, iar acest lucru nu este normal.