Jumătate dintre adulţi recunosc că uită să se spele pe dinţi şi seara. Potrivit studiului global World Health Survey, pierderea completă a dinţilor afectează aproximativ 30% din persoanele cu vârste între 65 și 74 de ani. Teama de medic, igiena precară sau lipsa banilor sunt doar câteva dintre motivele pentru care oltenii nu ajung des la stomatolog. Medicii spun că, în general, oamenii nu sunt obișnuiți să facă prevenție.
Accesul oamenilor la servicii stomatologice este limitat. Cea mai mare problemă o reprezintă însă educaţia sanitară mai mult decât precară a populaţiei. Românii nu se spală pe dinţi şi nu merg la controale periodice la cabinetul stomatologic. Ajung la dentist foarte rar şi atunci numai pentru extracţii.
Tratamentul afecţiunilor orale în România a fost finanţat de sistemul de asigurări de sănătate publică, începând din 1998 până în aprilie 2013. Controalele anuale şi tratamentul gratuit au fost disponibile la copii cu vârsta sub 18 ani. Suma totală plătită pentru fiecare medic dentist, de către Casa de Asigurări de Sănătate pentru toţi pacienţii, a fost foarte mică (aproximativ 200 de euro/lună). De exemplu, această sumă acoperea doar costul a două aparate ortodontice.
„În luna aprilie 2013, s-a oprit finanţarea oricărui tratament stomatologic pentru toţi copiii până la vârsta de 16 ani. Cu toate acestea, finanţarea pentru această grupă de vârstă a fost reluată în 2014, dar la un nivel scăzut. În prezent, majoritatea serviciilor stomatologice de îngrijire şi tratament pentru pacienţii de toate vârstele sunt furnizate la cabinetele stomatologice private. Ele trebuie să fie plătite de pacienţi sau, în cazul copiilor, de părinţii acestora“, declară reprezentanții DSP Dolj.
Puțini medici încheie contract cu CAS
Conform HG nr. 400/2014, serviciile stomatologice de bază pot fi decontate de CNAS în totalitate pentru copii şi beneficiarii legilor speciale, iar pentru persoanele peste 18 ani cu venituri reduse, decontarea poate fi de 100% sau de 60%, în funcţie de serviciile oferite. Centrul pentru monitorizarea politicilor publice a publicat în septembrie 2016 un Raport de cercetare privind sănătatea orală în România.
Datele din acest raport arată faptul că „interesul pentru încheierea de contracte cu CAS pentru decontarea serviciilor stomatologice este destul de redus, dintre cabinetele stomatologice doar 22% (3.253) având contracte cu CAS în 2016. Se întâmplă asta din cauza birocraţiei excesive și a sumelor extrem de reduse care pot fi decontate, în medie de 2.000 de lei/medic/lună.
Olt, unul dintre județele cu cel mai mic număr de medici stomatologi
România este pe ultimele locuri din Europa în ceea ce privește bugetul alocat sănătăţii orale, conform raportului „Platformei Europene pentru o Sănătate Orală mai Bună“. Majoritatea medicilor stomatologi români lucrează în cabinetele private. În 2017, numărul medicilor dentişti în România a fost de 15.653. Dintre aceștia, 1.619 lucrau în sectorul public și 14.034 în sectorul privat. În mediul rural profesează doar 13%, ceea ce înseamnă că accesul oamenilor de la sate la servicii și tratamente stomatologice este extrem de scăzut.
„Numărul cel mai mic de personal cu pregătire sanitară s-a înregistrat în judeţul Giurgiu, unde şi-au desfăşurat activitatea 82 de medici dentişti și în judeţul Olt, cu 84 de medici dentişti“, spun reprezentanții DSP Dolj.
„Pierderea completă a dinţilor naturali este o problemă gravă de sănătate publică“
Prevenția și educația medicală orală sunt esențiale. Medicii spun că, în general, oamenii nu sunt obișnuiți să facă prevenție. Recomandat este să facem două controale stomatologice pe an. De cele mai multe ori, românii bat la ușa cabinetului medical atunci când nu mai pot de durere, iar măsurile luate de medici sunt, în cele mai multe cazuri, extracțiile.
„Pierderea completă a dinţilor naturali este o problemă gravă de sănătate publică la nivel mondial. Fumatul, dieta nesănătoasă şi consumul excesiv de alcool sunt principalele cauze ale pierderii complete a dinţilor. Pierderea dinţilor este consecinţa finală a cariilor dentare şi afecţiunilor gingivale severe (parodontită), condiţii cauzate de expunerea pe tot parcursul vieţii la factorii de risc, comuni de altfel şi pentru alte boli cronice netransmisibile“, spun medicii specialiști în sănătate publică, din cadrul DSP Dolj.
