Ziua mondială de luptă împotriva tuberculozei (TBC), marcată în fiecare an la data de 24 martie, are scopul de a face cunoscute publicului cunoştinţe esenţiale despre cauzele, prevenţia şi tratamentul acestei boli, obiectivul final fiind eradicarea acesteia, informează Agerpres.
Uniunea Internaţională Împotriva Tuberculozei a propus, în 1982, ca 24 martie să fie recunoscută oficial ca zi internaţională dedicată eradicării tuberculozei, pentru că la această dată, în 1882, bacteriologul german Robert Koch a informat oficial comunitatea ştiinţifică internaţională că a descoperit bacilul TBC.
În 1995, ziua de 24 martie a fost recunoscută oficial ca zi mondială de luptă împotriva TBC, când Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) şi Fundaţia Regală Olandeză Împotriva Tuberculozei au organizat un eveniment de amploare în Haga, precizează site-ul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), www.who.int.
Tuberculoza este o boală infecţioasă şi contagioasă produsă de localizarea bacilului Koch la plămâni, la intestine, la oase etc. ce poate provoca distrugerea ţesutului, supuraţii etc.
Aproximativ o treime din populaţia lumii are TBC latent, ceea ce înseamnă că oamenii au fost infectaţi cu bacterii TBC, dar nu sunt (încă) bolnavi şi nu pot transmite boala. Persoanele infectate cu bacterii TBC care au sisteme imunitare compromise – cum ar fi persoanele infectate cu HIV, afectate de malnutriţie sau cu diabet, persoanele fumătoare – au un risc crescut de a se îmbolnăvi.
Tuberculoza ucide zilnic circa 4.500 de persoane de pe glob
Zilnic, aproximativ 4.500 de persoane mor din cauza tuberculozei, iar aproape 30.000 de persoane se îmbolnăvesc. Eforturile globale în combaterea tuberculozei au salvat, din 2000, peste 54 de milioane de persoane şi au redus rata mortalităţii cu 42%, conform www.who.int.
Tema din 2019 a Zilei mondiale de luptă împotriva tuberculozei – „It’s Time” (”Este timpul”) – pune accent pe urgentarea acţiunilor care vizează sporirea gradului de acces la prevenţie şi tratament, asigurarea unei finanţări suficiente şi sustenabile inclusiv pentru cercetare, promovarea stopării discriminării bolnavilor de tuberculoză, promovarea drepturilor egale ale populaţiei la tratament, precizează site-ul amintit.
OMS face apel către toate guvernele, comunităţile afectate, organizaţiile şi societatea civilă, partenerii naţionali şi internaţionali, să-şi unească eforturile sub sloganul „Find. Treat. All. #EndTB”, pentru a se asigura că nimeni nu rămâne în afara acestor măsuri, se mai arată pe site-ul www.who.int.
În România, tuberculoza constituie una dintre problemele prioritare de sănătate publică. Cu toate acestea, rezultatele ultimilor ani demonstrează o ameliorare a indicatorilor epidemiologici specifici bolii în ţara noastră, urmare a derulării mai multor programe de combatere a acestei afecţiuni.
Strategia Naţională de Control a Tuberculozei în România 2015-2020 (document aprobat de Guvernul României prin HG.121/2015) urmăreşte asigurarea serviciilor de prevenire, depistare, tratare şi creştere a aderenţei la tratament pentru bolnavii cu tuberculoză şi, în special, tuberculoză multidrog-rezistentă, în conformitate cu recomandările Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii. Scopul acestei Strategii este eliminarea tuberculozei ca problemă de sănătate publică în România până în 2050, potrivit site-ului www.ms.ro.
În 2018, Ministerul Sănătăţii a completat cu nouă molecule noi lista de medicamente necesare pentru tratamentul pacienţilor în cadrul Programului Naţional de Prevenire, Supraveghere şi Control al Tuberculozei. Aceste medicamente s-au adăugat celor 21 de denumiri comune internaţionale (DCI) existente in Lista de medicamente gratuite şi asigură astfel accesul la tratamentele necesare tuturor pacienţilor, în condiţiile în care România nu va mai beneficia de finanţare externă pentru tratamentul tuberculozei, după cum se arată pe site-ul Ministerului Sănătăţii.
