Ministerul Dezvoltării impune ca toţi locuitorii satelor şi comunelor în care există reţele de canalizare să se racordeze la acestea. Toaletele din curte, dar şi fosele septice au fost, oficial, interzise, iar cei care refuză să se branșeze la canalizare riscă amenzi usturătoare.
Ministerul Dezvoltării a trimis o circulară prin care înștiințează primăriile că persoanele care au acces la canalizare vor fi obligate să se branșeze la rețea.
Primarii vor fi obligați să întocmească o listă cu persoanele fizice sau juridice care nu s-au branșat până în prezent la sistemul de canalizare, iar lista va fi trimisă Gărzii de Mediu, care va da, inițial, un avertisment, iar dacă situația nu se îndreaptă în termen de trei luni, vor dispune amenzi. Cetățenii sau persoanele juridice care încă mai au WC-ul în curtea casei sau în curtea instituției riscă amenzi ce pot ajunge până la 4.000 de lei, asta dacă nu se racordează la sistemele de canalizare sau nu dețin stații de epurare avansată.
Situată în apropierea Craiovei, comuna Cârcea, care s-a extins în ultimul timp şi are în componenţa sa cartierele rezidenţiale Banu Mărăcine, zona Ford, cartierul Pelendava, cartierul Metro şi mai departe până în Plaiul Vulcăneşti, a beneficiat de-a lungul anilor de investiţii moderne majore. Proiectele de apă şi canalizare au vizat inclusiv aceste cartiere rezidenţiale, pe toate străzile care aparţin domeniului public.
Însă chiar dacă există canalizare, viaţa idilică dintr-un sat românesc implică de cele mai multe ori o toaletă săpată în pământ, la care mulţi români renunţă greu fie din comoditate, fie din lipsa banilor.
„E o idee bună, e aproape, nu te mai duci iarna în frig, în câmp cum s-ar spune, să te umpli de noroi. Eu am băgat anul ăsta toaleta în casă, dar m-a costat mult, am facut zidurile din nou, am cumpărat şi duş, şi chiuvetă“, spune un bătrân din Cârcea.
Amenzile sperie cetăţenii. Aceştia sunt receptivi la schimbare, dar le lipsesc banii. „Nu cred că e bine cu amenizi, dacă omul nu are posibilitate, ce să facă?“, întreabă o localnică.
„E foarte bine, foarte bine, pentru că suntem bătrâni, nu o să mai putem să ieşim, dar cine plăteşte, că pensiile le avem mici, că tot pe noi, ăştia care n-avem, tot pe noi ne înşală?! Noi am vrea, cu dragă inimă am vrea, dar nu avem posibilităţi, nu avem cu ce“, declară un alt bătrân.
Fruntaşii Europei la numărul toaletelor în fundul curții
De fapt, în UE, România conduce detașat la numărul de toalete în fundul curții, iar asta o zice chiar Eurostat. Datele arată că în România sunt 8,89 milioane de locuinţe, dintre care 3,98 milioane sunt în mediul rural. Dintre acestea, 2,9 milioane au acces la o reţea de canalizare, însă doar 2,2 milioane sunt branşate. Deci aproape 1,8 milioane de locuinţe (în care trăiește 29,7% din populaţia României) au în continuare WC-ul în fundul curţii. Aproape o treime din gospodării au o toaletă amenajată în afara locuinței, dar statistica asta atârnă mai greu la sat.
Cele mai multe toalete din Oltenia sunt construcţii rudimentare, ridicate la câţiva metri de casă. Oamenii nu pot visa la o baie în casă din cauza condiţiilor grele de trai. Asta se întâmpă la mai puţin de 40 km faţă de municipiul Craiova, în comuna Vela, unde canalizarea şi apa curentă sunt încă un lux.
Autorităţile au anunţat că au găsit soluţii pentru această problemă şi au obţinut fonduri prin PNDL.
„Comuna Vela este o localitate la aproximativ 35 km de municipiul Craiova. Din păcate, infrastructura comunei noastre nu este ceea ce şi-ar dori cetăţenii comunei şi ceea ce mi-aş dori eu. În primul rând, am reuşit să realizăm o mare parte din drumurile comunale, avem asfalt pe drumul comunal DC 63 care leagă Râpa Roşie de Ştiubei. Problema primordială, cea care este la ordinea zilei, este alimentarea cu apă. Noi am luptat foarte mult pentru a realiza acest proiect de alimentare cu apă, am reuşit să obţinem fonduri prin PNDL. Investiţia se ridică la 51 de miliarde de lei vechi. Procedura de achiziţie este făcută, s-a declarat câştigătorul, avem proiectul tehnic şi aşteptăm, nu aş putea spune exact o săptămână, două, trei, dar imediat cum se obţine şi autorizaţia de construire începem lucrările pentru alimentarea cu apă. Este o problemă dorită a fi rezolvată de foarte multă vreme, toţi cetăţenii îşi doresc acest lucru. Se va rezolva în primul rând şcoala, condiţiile de locuit şi de învăţat de la Școala Generală „Ilie Murgulescu“ din Vela, unde, după cum ştiţi, WC-urile sunt în curtea şcolii, e o hazna care se goleşte an de an. Problema este că alimentarea cu apă despre care vorbeam este aprobată şi se începe cât de curând în satul Vela, comuna Vela. O să mai fie probleme pe parcurs, pentru că în celelalte sate nu avem un proiect aprobat. În schimb, lumea chiar e dornică la nou, din ce în ce mai mulţi mă întreabă de această problemă, când se realizează, dacă se realizează, şi, cu siguranţă, ceea ce de fapt mediul impune la toată lumea, o să trebuiască să se întâmple şi la Vela“, declară Gheorghe Câmpeanu, primarul comunei Vela.
Pe de altă parte, toaleta din fundul curții e și o formă de tradiție, care ține de separarea murdarului de spațiul curat al locuinței. L-am moștenit din vremuri în care nu se auziseră cuvinte pretențioase precum igienă. „Mi se pare foarte bună ideea că o să avem apă curentă şi canalizare în sat. O să fim şi noi cum sunt orăşenii, să nu mai luăm apă di colo şi di colo, care nu e bună. Acum ne descurcăm aşa şi aşa, că nu ai cum“, spune un locuitor al comunei Vela.
Ideea de a avea apă curentă şi canalizare îi surâde, însă atunci cand vine vorba de toaleta care trebuie mutată în casă, situaţia se schimbă puţin. „Cu WC-ul în casă? Pe de o parte da, dar pe de altă parte aici, la ţară, nu e ca la oraş. Dar dacă este… o faci până la urmă“, spune acesta.
Şcoli cu WC-uri în curte
Apoi, toaleta nu lipsește doar din gospodăriile oamenilor, ci și din școli. Acum un an, Ministrul Educației promitea că va rezolva în trei ani problema celor 2.418 școli cu grupuri sanitare exterioare din țară. Oricum, „grup sanitar exterior“ e doar un eufemism pentru o groapă săpată în pământ.
Unul dintre multele astfel de cazuri se întâlnește şi la Școala Gimnazială „Ilie Murgulescu“, din comuna Vela, unde 170 de elevi şi preşcolari străbat curtea pentru a se duce la toaletă. Autorităţile locale spun că odată cu implementarea proiectului pentru apă şi canalizare vor începe şi construcţiile pentru reabilitarea şcolii.
„La Școala Gimnazială «Ilie Murgulescu» din Vela, avem 170 de elevi, şcoala Vela şi structura Gubaucea, şi avem două grădiniţe, Bucovicior şi Suharu. În incinta şcolii se află şi o grupă de grădiniţă mixtă. În legătură cu toaletele şcolii, ce putem să spunem? Este problema pe care o ştiţi la nivel de judeţ, la nivel naţional, cu toaletele în fundul curţii, dar primăria a făcut un proiect prin PNDL prin care se va băga apă, canal în comună, şi şcoala va intra în reabilitare, modernizare şi împrejmuire cu gard. S-au făcut licitaţii, din câte am înţeles de la domnul primar, şi a venit şi o grupă de constructori care au măsurat, s-au uitat şi la acoperişul şcolii, la locul unde se vor face toaletele. În viitorul apropiat vor începe lucrările, prin luna mai am înţeles, şi vom avea toaletele în incinta şcolii atât la parter, cât şi la etaj, presupun că atunci nu vom mai avea probleme. În şcoală avem apă curentă, copiii se spală pe mâini ori de câte ori este nevoie.
La toaletele din curte avem un puţ forat, tot de la acest puţ, cu ajutorul hidroforului, am pus chiuvetă, chiar și la toaletă, dar sunt chiar în curte, asta nu putem să schimbăm deocamdată, până nu intrăm în reabilitare“, declară Constantina Prodana, directorul şcolii din Vela.
