Ziua naţională a inimii este marcată în România, începând din anul 1997, la data de 4 mai, fiind instituită în conformitate cu directivele Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, informează Agerpres.
Această zi reprezintă un prilej de a atrage atenţia asupra creşterii alarmante a numărului de afecţiuni cardiovasculare şi a fost introdusă în România pe 4 august 1996, în urma Sesiunii Speciale privind Riscul Cardiovascular a Academiei de Ştiinţe Medicale, care avusese loc în primăvara aceluiaşi an.
Boala cardiovasculară este principala cauză de mortalitate în Europa, atât la femei cât şi la bărbaţi, potrivit Cartei europene a sănătăţii cardiovasculare, publicate pe site-ul heartcharter.org şi semnate, în iunie 2007, de către reprezentanţii forurilor guvernamentale româneşti şi de cei ai instituţiilor medicale de profil din ţară, fiind responsabilă de 55% dintre decesele din rândul femeilor din Europa şi de 43% dintre decesele din rândul bărbaţilor. Cauzează peste 4,35 milioane de decese anual, în cele 53 de state membre ale Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii – Regiunea Europeană şi peste 1,9 milioane de decese anual, în Uniunea Europeană.
Cu toate că boala cardiovasculară rămâne principala cauză de mortalitate în Europa, statisticile mai recente, din anul 2017, publicate pe site-ul oficial al Societăţii Europene de Cardiologie, înregistrează o scădere a ratei de mortalitate cauzate de aceasta în aproape toate statele europene.
Bolile cardiovasculare cauzează anual 3,9 milioane de decese în Europa
În Uniunea Europeană, sunt diagnosticate, anual, peste şase milioane de cazuri noi cu afecţiuni cardiovasculare, iar la nivelul întregii Europe peste 11 milioane. Statisticile raportează, de asemenea, aproape 49 de milioane de pacienţi diagnosticaţi cu o astfel de boală.
În fiecare an, bolile cardiovasculare cauzează 3,9 milioane de decese în Europa şi peste 1,8 milioane în UE, reprezentând 45% din totalul deceselor la nivelului întregului continent şi 37% la nivelul Uniunii Europene.
Potrivit unui comunicat al Societăţii Române de Cardiologie din martie 2018, publicat pe site-ul www.cardioportal.ro, un studiu recent arată că rata de mortalitate standardizată din cauza insuficienţei cardiace cronice estimată pentru România (40/100.000 persoane) este de două ori mai mare decât în alte state din Uniunea Europeană. De asemenea, se estimează că 4,7% din populaţia peste 35 de ani a României suferă de insuficienţă cardiacă, ceea ce reprezintă circa 560.000 de pacienţi.
În fiecare oră, apar în medie cinci cazuri noi de insuficienţă cardiacă, ceea ce duce la o medie de circa 45.000 cazuri noi/an. ”Peste 140.000 de români mor anual din cauza bolilor cardiovasculare, reprezentând aproape 60% din totalul deceselor înregistrate.”, menţionează site-ul citat anterior.
Care sunt factorii de risc ai bolilor cardiovasculare
Cu toate acestea, boala cardiovasculară poate fi prevenită, ţinând cont de factorii de risc ai acesteia: fumatul, valorile ridicate ale tensiunii arteriale şi ale colesterolului, obezitatea, diabetul, consumul excesiv de alcool şi stresul. În majoritatea ţărilor din UE se desfăşoară programe de prevenire, depistare precoce şi urmărire a acestor pacienţi.
Având în vedere numărul mare al persoanelor ce suferă de insuficienţă cardiacă, Societatea Română de Cardiologie trage un semnal de alarmă cu privire la necesitatea creării de programe pentru depistarea precoce, tratamentul modern şi urmărirea evoluţiei acestor pacienţi.
Pe lângă marcarea Zilei naţionale a inimii, la data de 4 mai, România se alătură şi statelor care marchează Ziua mondială a inimii, la 29 septembrie în fiecare an.
Totodată, Fundaţia Română a Inimii în parteneriat cu Societatea Română de Cardiologie marchează, în luna februarie, Ziua naţională a prevenţiei cardiovasculare, campanie ce are rolul de a promova măsuri de prevenţie a bolilor cardiovasculare, se arată pe site-ul Fundaţiei Române a Inimii, www.romanianheart.ro.
Şi în judeţul Dolj, bolile cardiovasculare sunt principala cauza de mortalitate. Peste 100.000 de doljeni sunt în evidenţele medicilor de familie cu o boală cardiovasculară, ceea ce înseamnă că unul din şapte locuitori ai Doljului suferă de o boală a inimii.
