Exploatarea de sare in solutie a distrus pâna si lacasurile de cult din orasul Ocnele Mari. Pâna la ora actuala, au fost afectate, intr-un fel sau altul, nu mai putin de trei biserici din diferite zone ale orasului, toate fiind declarate monumente cu o inestimabila valoare istorica. Pentru a mai salva ce se mai putea, autoritatile locale si enoriasii au facut nenumarate demersuri. De fiecare data, enoriasii s-au izbit de scuza lipsei fondurilor sau, mai rau, de nepasarea celor care conduc destinele judetului.
Unul dintre lacasurile de cult aflate in aceasta situatie este biserica din satul Teica, recent evacuat de autoritati in urma demararii prabusirii controlate din câmpul II de sonde. Dupa ce sute de familii au fost stramutate, administratia locala a stabilit ca accesul in zona si in lacasul de cult sa fie interzis. Astfel ca biserica declarata monument istoric a fost inchisa. Aceeasi soarta a avut-o si casa parohiala din satul Teica. Administratia locala se gândeste sa salveze ce mai poate din ea, insa birocratia si lipsa banilor si-au spus si aici cuvântul. „Pentru casa parohiala din satul Teica am facut solicitari atât la Episcopia Râmnicului, cât si la Ministerul Culturii si Cultelor. Nu s-a gasit nici un fel de solutie in ceea ce priveste conservarea. Zona in care este amplasata este considerata cu risc ridicat de prabusire si ar putea fi stramutata. In privinta bisericii, nu stiu daca se poate face ceva. Acum este inchisa si nu se mai fac slujbe“, a declarat Radu Gheorghe, primarul orasului Ocnele Mari. Tot el a precizat ca singurul lucru pe care il poate face in continuare este sa incaseze la bugetul local impozitele pentru biserica, desi ea este inchisa.
Singura solutie – conservarea
Alta biserica, având hramul „Adormirea Maicii Domnului“, a fost afectata in mod indirect de exploatarea de sare din zona. Si acest lacas este inclus in lista monumentelor istorice. Biserica a fost construita in secolul XVI, iar in prezent sta sa se prabuseasca. Desi cazul se afla pe listele de restaurare de urgenta ale Ministerului Culturii si Cultelor, nimeni nu a facut ceva pentru ca monumentul sa fie reabilitat. Potrivit Directiei pentru Cultura, Culte si Patrimoniu Cultural National (DCCPCN) Vâlcea, un prim studiu tehnic important a fost intocmit de Serviciul de Geodezie in 1968, in urma caruia s-a stabilit ca, in vara anului 1972, sa se inceapa restaurarea edificiului monahal. Cu toate acestea, edificiul nu a fost restaurat, iar in 1976 Directia Monumentelor Istorice, prin care se desfasurau toate lucrarile de reparatie, a fost desfiintata si, drept urmare, o perioada nu s-a mai discutat nimic despre situatia bisericii.
Analiza restaurarii monumentului a fost reluata in 1999, când biserica a intrat pe listele de reabilitare de urgenta pentru a se putea reface, cât de cât, arhitectura si in special fresca, realizata in secolul XVIII. In acelasi an a fost introdusa si in Planul National de Restaurare (PNR) care este finantat de la bugetul de stat prin Ministerul Culturii. Tot atunci, s-a luat in discutie alocarea a 132 de milioane de lei vechi pentru interventia de urgenta, in special pentru refacerea acoperisului. Cu toate acestea, propunerea nu a fost dusa pâna la final. In 2001, monumentul se afla in acelasi stadiu, desi se propusesera bani pentru proiectare, dar din cauza lipsei de fonduri nu s-a facut nimic nici pâna in prezent, iar biserica a ajuns o ruina. Trecerea timpului si-a spus cuvântul, imobilul fiind deteriorat. Din aceeasi cauza, lacasul a fost inchis oficierii slujbelor cu multi ani in urma. Radu Gheorghe a precizat ca in ultimii ani procesul de distrugere s-a accentuat. „Devierea traficului rutier pe strada Nicolae Balcescu a afectat si mai mult cladirea. Zidurile ramase in picioare s-au crapat, iar acum risca sa se prabuseasca. Era nevoie de aceasta deviere pentru a nu pune in pericol localnicii, care trebuie sa treaca spre Ocnita in timpul lucrarilor de extractie a saramurii. Cred ca singura solutie este conservarea bisericii, pentru a fi renovata peste câtiva ani, când vor exista bani“, este de parere edilul-sef al orasului Ocnele Mari.
Balada Mesterului Manole la Ocnele Mari
Cea de-a treia biserica afectata de procesul de exploatare a sarii este cea din satul Titireciu. Aici insa, cladirea declarata monument istoric a rezistat de-a lungul timpului, fiind reparata periodic de localnici. Instabilitatea zonei datorita exploatarii de sare isi spune cuvântul. „Este ca in balada Mesterului Manole. In fiecare primavara reparam ce se surpa toamna si iarna. Nu stiu cât o mai rezista si biserica asta“, a declarat Ion Telele, un localnic. Pentru ca oamenii din satul Titireciu nu au alt lacas de cult in care sa se roage, aproape anual repara crapaturile care apar in zidurile bisericii.
