Depozitele în lei ale populaţiei din Oltenia au scăzut anul acesta, în special în luna aprilie, comparativ cu martie. Datele statistice de la BNR arată că depozitele totale la termen ale populaţiei din Oltenia, constituite în lei, au scăzut într-o singură lună cu 58 de milioane de lei. Şi depozitele în valută s-au redus considerabil. Care ar fi motivele pentru care oltenii păstrează mai puţini bani în conturi?
Locuitorii Olteniei au mai puţini bani în conturile bancare sub forma depozitelor în lei. Într-o perioadă bazată pe consum, în care specialiştii ne îndeamnă la economisire, unii locuitori ai Olteniei şi-au diminuat considerabil economiile deţinute la bănci sub forma depozitelor bancare la termen în lei şi în valută.
Potrivit statisticilor în profil teritorial, publicate lunar de către Banca Naţională a României (BNR), în luna aprilie 2019, depozitele totale la termen ale populaţiei în bănci, exprimate în moneda naţională, s-au situat la 4,879 miliarde de lei, în scădere cu 58 de milioane de lei faţă de luna martie 2019. Astfel că, în martie, depozitele la termen ale gospodăriilor populaţiei totalizau 4,821 miliarde de lei, potrivit datelor publicate de BNR şi totalizate de GdS.
Dolj: au crescut depozitele în lei, dar au scăzut considerabil cele în valută
Într-un singur judeţ din cele cinci ale Olteniei s-au înregistrat creşteri ale depozitelor bancare la termen în lei. Potrivit indicatorului numit „Structura în profil teritorial a creditelor şi depozitelor clienţilor nebancari, neguvernamentali“, în Dolj, totalul depozitelor la termen în lei era de 2,261 miliarde de lei în martie 2019, din care populaţia deţinea 1,934 miliarde de lei, iar restul erau depozitele firmelor şi ale unor cetăţeni nerezidenţi. În aprilie 2019, sumele aflate în depozite la termen, constituite în lei, totalizau 2,277 miliarde de lei, din care populaţia deţinea 1,946 miliarde de lei. GdS analizează evoluţia depozitelor populaţiei, astfel că la Dolj acestea au crescut cu 12 milioane de lei.
În acelaşi interval analizat, depozitele populaţiei Doljului la termen, în valută (exprimate tot în lei, pentru a fi uşor de efectuat calculele) au scăzut vertiginos. Dacă în martie, populaţia din Dolj deţinea valută în bănci sub formă de depozite în echivalentul a 1,063 miliarde de lei, în aprilie aceste depozite s-au redus considerabil cu 400 de milioane de lei, ajungând la un total de 663 de milioane de lei. Practic, depozitele în valută ale doljenilor au scăzut cu aproximativ 38%. În acest gen de depozite sunt evidenţiate şi sumele primite de rude de la românii aflaţi la muncă în străinătate.
Potrivit unui specialist din domeniul bancar, este posibil ca în luna aprilie, doljenii să îşi fi retras banii din conturile în valută şi să îi fi transformat în depozite în lei, aceasta fiind o posibilă explicaţie pentru creşterea depozitelor în moneda naţională. Însă tot nu ar fi suficient pentru a justifica reducerea semnificativă a depozitelor în valută. Ce alte motive ale diminuării economiilor ar fi fost valabile vom încerca să explicăm mai jos.
Mai puţini bani în conturile populaţiei din Gorj, Mehedinţi, Olt şi Vâlcea
Revenim la depozitele în lei pentru restul judeţelor Olteniei. În toate aceste judeţe s-au înregistrat scăderi ale sumelor depozitate în bănci în luna aprilie faţă de luna martie 2019. Potrivit datelor de la BNR, în Gorj populaţia deţinea, în martie, în bănci, depozite la termen în valoare de 806 milioane de lei, iar în aprilie au scăzut la 801 milioane de lei. În Mehedinţi, depozitele la termen în lei erau de 412 milioane de lei în martie, iar în aprilie au scăzut la 409 milioane de lei.
În Olt, populaţia a avut în martie 764 de milioane de lei sub forma depozitelor bancare la termen. În aprilie au scăzut la 750 de milioane de lei, conform cifrelor publicate de BNR. Şi în Vâlcea s-au înregistrat scăderi ale depozitelor în lei, de la 963 de milioane de lei în martie, la 915 milioane de lei în aprilie.
Şi depozitele în valută, în cădere liberă
Reduceri semnificative s-au înregistrat şi la depozitele în valută deţinute de locuitorii Olteniei. Pe lângă scăderile semnificative de la Dolj, observăm că şi în Gorj au scăzut sumele în valută păstrate în conturi (sub forma depozitelor la termen) de la 241 de milioane de lei, la 239 de milioane de lei.
În Mehedinţi s-au menţinut la acelaşi nivel, de la o lună la alta, respectiv, la 242 milioane de lei. Şi în Olt au scăzut depozitele în valută, de la 281 de milioane de lei în luna martie, la 278 de milioane de lei în aprilie. Scăderi ale depozitelor în valută au fost şi în Vâlcea. În martie existau 519 milioane de lei în conturile populaţiei deschise la bănci, iar în aprilie au scăzut la 513 milioane de lei.
În toată Oltenia, scăderea valorii depozitelor în valută este semnificativă. De la 2,346 miliarde de lei păstraţi în conturi în martie, sub formă de valută, în aprilie mai erau doar 1,935 miliarde de lei. Reducerea valorii depozitelor în valută a fost de 411 milioane de lei, într-o singură lună.
Care ar putea fi motivele reducerii depozitelor în lei şi valută
Dobânzile la depozitele în lei şi în valută au rămas destul de mici pe piaţă, astfel că este posibil ca persoanele să nu aibă nicio motivaţie financiară să îşi ţină banii în conturi. Acestea nu aduc câştiguri prea mari deţinătorilor, ci reprezintă o formă sigură de economisire. Potrivit unui cunoscător al mediului bancar, o posibilă explicaţie a diminuării valorii impozitelor ar putea fi aceea că populaţia a avut cheltuieli mai mari de realizat în această primăvară, facturi la întreţinere şi alte utilităţi, neachitate din iarnă etc.
Altă explicaţie privind reducerea depozitelor bancare în lei şi valută ar putea avea legătură cu punerea în vânzare a certificatelor de trezorerie de către statul român. Ministerul Finanţelor Publice a emis certificate de trezorerie chiar în luna aprilie, ceea ce ar fi putut determina populaţia să retragă banii din bănci, pentru a cumpăra certificatele de trezorerie ale statului. Acestea asigurau un câştig mai mare decât depozitele bancare, neimpozitat. Pe tot anul 2019, Ministerul Finanţelor şi-a propus să atragă de la populaţie 44 de miliarde de lei, sub forma certificatelor de trezorerie. Din acelaşi motiv, ar fi fost posibil să se diminueze şi depozitele în valută.
Potrivit aceleiaşi surse, o posibilă explicaţie a scăderii consistente a depozitelor în valută ar fi aceea că în aprilie au început construcţiile şi amenajările. Iar populaţia interesată a început să lichideze din depozite pentru a plăti materiale de construcţie. Mulţi dintre românii care sunt la muncă în străinătate investesc banii în România, fie în construirea unei case, fie în repararea sau amenajarea celei existente.
O altă explicaţie a reducerii depozitelor bancare ar putea fi aceea că ANAF a transmis notificări prin care impunea plata contribuţiei la sănătate pentru veniturile obţinute din dobânzi bancare de către diverse persoane. Pe lista celor peste 600.000 de persoane fizice care au primit decizii de impunere de la ANAF s-au aflat şi multe persoane, inclusiv din Oltenia, care lucrau de ani buni în străinătate, cu acte în regulă. Deci acele persoane datorau contribuţia la sănătate în statul în care îşi desfăşurau legal activitatea. Ca efect de bumerang, este posibil ca acei români care s-au simţit lezaţi de decizia ANAF să îşi fi desfiinţat depozitele bancare din ţară, fie în lei, fie în valută.
