Încă un medic a îngroşat, zilele trecute, lista neagră a cadrelor medicale care au decedat în gardă. În ultimii ani, peste 40 de medici şi-au pierdut viaţa din cauza suprasolicitării. Cum se poate stopa acest fenomen? Ce îi împinge pe medici spre epuizare? Ce este de făcut? Sunt întrebări la care ne-a răspuns Eleodor Cârstoiu, președintele sindicatului Promedica.
Un cardiolog din Sibiu, în vârstă de 54 de ani, care făcea gărzi la Serviciul Judeţean de Urgenţe, a murit weekendul trecut. Dr. Cătălin Bălan a plecat lângă cei 45 de medici morţi în gărzi sau după. Cu peste o săptămână în urmă, lista medicilor decedaţi în gardă se prelungise cu încă un nume, după ce doctorul Ştefan Quai din Bihor a murit în timpul gărzii. În cele mai multe cazuri, cauza morții medicilor care au pierit în timpul gărzilor a fost suprasolicitarea. În goana de a salva vieţi, de a răspunde cât mai multor solicitări, de a reuşi, de a fi prompţi, medicii își pierd sănătatea.
Câte ore trebuie să lucreze un medic pe zi
Eleodor Cârstoiu, președintele sindicatului Promedica, spune că un medic trebuie să lucreze, în medie, şapte ore pe zi. Din păcate însă, de multe ori, acest număr de ore este respectat doar pe hârtie. „Potrivit cadrului legislativ, un medic trebuie să lucreze, în medie, şapte ore pe zi, chiar şi şase ore pe anumite specialităţi. Practic, el ar trebui să lucreze, în medie, 35 de ore pe săptămână. Aceste şapte ore pe zi includ şi munca de la cabinet, nu înseamnă doar munca de la angajator. În România, însă, din cauza deficitului de personal, medicii lucrează mult mai mult. Până în 2016, munca desfăşurată de gărzi peste norma de şapte ore nu era considerată timp de lucru. Ce munceai peste cele şapte ore era socotit odihnă. Garda este activitate medicală, nu altceva. În timpul normal de lucru avem introduse 18 ore de gardă. Pentru un medic, garda este de la terminarea programului, de la ora 14.00, până a doua zi la ora 8.00. Conform legii, în programul normal trebuie să fie o singură gardă pe lună. Cu contract suplimentar, poate să mai lucreze până la 139 de ore fiindcă acel contract este cu timp parţial şi nu poate depăşi contractul cu normă întreagă, care este de 140 de ore“, a spus Eleodor Cârstoiu, președintele sindicatului Promedica, medic primar chirurgie şi ortopedie pediatrică în cadrul Spitalului Judeţean de Urgenţă (SJU) Craiova.
„Medicii fac mai multe gărzi pe lună“
Şi volumul de muncă este unul mult prea mare, comparativ cu al medicilor din ţările dezvoltate. Un medic român consultă, în medie, peste 20 de pacienţi pe zi. „La noi, un medic trebuie să acorde 15 minute unui pacient, iar în programul de lucru are 28 de consultaţii, la psihiatrie, are 14 consultaţii. La copii, sunt 21 – 22 de consultaţii pe zi. În Occident, medicii au între şase şi opt consultaţii pe zi în opt sau nouă ore de muncă. (…) Pe secţia noastră, problema este că medicii fac şi trei patru-gărzi în plus pe lună, muncind cu 40 de ore cel puţin peste norma legală de lucru. Noi ar trebui să facem o singură gardă şi facem şi patru-cinci. Avem probleme şi cu restul personalului, ne lipsesc asistente medicale, infirmiere, brancardieri“, a adăugat Eleodor Cârstoiu, medic primar chirurgie şi ortopedie pediatrică în cadrul Spitalului Judeţean de Urgenţă (SJU) Craiova.
„Cerem normarea activităţilor!“
Altfel spus, sistemul de sănătate din România împinge medicul spre epuizare. Şi asta, pentru că nu prea există limite. Nu există normare a muncii! De multe ori, doctorul uită de prima sa obligație, din jurământul lui Hipocrate: să aibă grijă, în primul rând, de sănătatea sa! „Trebuie reglat timpul de lucru pentru ca medicii să nu mai moară. Organizaţia Mondială a Sănătăţii are un manual de normare a activităţii medicale – medici, asistente, infirmiere, toţi cei care îngrijesc bolnavul au munca normată. Aceste normări datează din anii ’60. Dacă azi un medic stă mai mult la lucru, a doua zi trebuie să îi fie redus programul. Noi cerem normarea activităţilor pentru că un medic desfăşoară foarte multe activităţi faţă de anii ’60. Avem o mare parte de activitate administrativă. Peste hotare, medicii au timp special dedicat acestei activităţi. La noi, în timp ce completezi documente, eşti chemat la consultaţii, la operaţii. Totodată, o mare problemă pe care o avem noi este comunicarea medic – pacient, care are de suferit din acest motiv, fiindcă nu avem un timp normat pentru relaţionarea cu pacientul. Nu avem nici măcar pregătire în acest sens. Toate acestea sunt transmise de la profesor la student într-un mod empiric“, a adăugat Eleodor Cârstoiu.
„Cauza deceselor medicilor este munca excesivă“
De cele mai multe ori, activitatea medicilor continuă şi după program. Nu mai este niciun secret pentru nimeni că mulţi dintre medicii din sistemul de stat activează şi în sistem privat. Președintele sindicatului Promedica propune reglementări şi în acest sens. „Cauza deceselor medicilor este munca excesivă. Foarte mulţi medici care lucrează în spitalele publice lucrează şi în sistem privat. Nu trebuie să ascundem acest lucru. Ei trebuie să îşi asume acest lucru. Faptul că aceşti oameni sunt suprasolicitaţi este un pericol şi pentru pacienţi. (…) Avem o mare slăbiciune în Codul Muncii. (…) Trebuie să fie recunoscute toate formele de muncă şi trebuie să existe un control şi să urmărim ca acel om să nu lucreze cât vrea el. Trebuie să aibă un timp de recuperare a capacităţii de muncă. (…) Pentru meseria de medic nu e tahograful, dar sunt nişte mecanisme clare. Impozitarea progresivă a veniturilor ar fi unul dintre ele. Acest lucru ar însemna că, cu cât câştigi mai mult, cu atât să plăteşti mai mult. (…) În al doilea rând, legea malpraxisului. La noi, despăgubirile cad, la ora actuală, pe spitale. (…) Asigurătorul dă poliţa de asigurare, iar restul – sute de mii de euro – spitalele. În România, un medic care lucrează 20 de ore plăteşte aceeaşi poliţă ca un medic care lucrează şapte ore. În ţările dezvoltate, cei care lucrează suplimentar plătesc mult mai mult. În Anglia, este 800 de lire pe an poliţa pentru lucrul la spitalul de stat. Dacă te duci în privat, plăteşti 20.000 de lire pe an. La noi plăteşti o singură poliţă şi cu aceea mergi peste tot. E vorba de 60-70 de euro pe an. Lucrezi în cinci locuri, tot cu poliţa aceea te duci“, a mai spus Eleodor Cârstoiu.
„Trebuie să ne recăpătăm demnitatea meseriei“
Ne mor medicii în gardă. Normarea muncii – soluția sănătoasă! Este semnalul de alarmă pe care îl trag reprezentanţii Sindicatului Promedica. În ţările dezvoltate, dreptul la muncă nu încalcă dreptul la viață, dreptul la liniște și echilibru. Legile sunt cele care pun limite și stabilesc rigori. Preşedintele Sindicatului Promedica spune că este nevoie de luarea unor măsuri care să permită schimbarea în profunzime a sistemului medical. „Medicii au ajuns să fie stresaţi dorind să facă bine pacienţilor. Trebuie să ne recăpătăm demnitatea meseriei. Aceasta nu se recapătă nici prin lege, nici prin ordonanţe de urgenţă. Noi trebuie să o recăpătăm. (…) Soluţia nu este o pensionare anticipată, ci un program de lucru pe toată viaţa profesională. Pe medicii tineri nu îi obligă nimeni să facă gărzi care să le distrugă sănătatea! (…) Nici un sistem nu pune în centrul lui beneficiarul, ci rotiţele motrice. Practic, trebuie pus în centrul sistemului cadrele medicale, care, la rândul lor, să se ocupe de pacient“, a conchis preşedintele Sindicalului Promedica.
