Sfinţii Petru şi Pavel se sărbătoresc mâine, pe 29 iunie, de creştinii ortodocşi şi catolici. Cei doi sfinţi au fost martirizaţi la Roma, în anul 67, , în timpul împăratului Nero, potrivit www.crestinortodox.ro.
Sfântul Apostol Petru a fost fiul lui Iona şi fratele Sfântului Apostol Andrei. Era originar din Betsaida (în Galileea Palestinei). După ce se căsătoreste, se mută în Capernaum, unde se îndeletniceşte cu pescuitul. Înainte de a deveni ucenic al lui Hristos se numea Simon. Numele de Petru îl primeste de la Hristos. A vestit Evanghelia în Ţara Sfântă, în oraşele din Asia Mica şi a ajuns până la Roma. A fost răstignit pe cruce cu capul în jos (la cererea lui, spre a se deosebi de modul răstignirii lui Iisus Hristos), in anul 67 d. Hr., lângă fostul circ al lui Caligula din afara zidurilor de atunci ale Romei.
Sfântul Apostol Pavel s-a născut în oraşul Tars, capitala provinciei Cilicia (Asia Mică). A primit la naştere numele Saul. Mântuitorul i-a schimbat numele în Pavel atunci când l-a chemat sa fie Apostol al neamurilor.
Sfântul Apostol Pavel a fost martirizat prin tăierea capului, întrucât era cetățean roman și avea dreptul la o moarte mai demnă, care să nu fie asemănătoare cu moartea sclavilor.
Obiceiuri
Din această zi, cucul şi privighetorile nu mai cântă. Tot acum, Sânpetru pocneşte din bici, iar scânteile care apar cu acest prilej se transformă în licurici, care-i călăuzesc pe călătorii rătăciţi pe drumuri de munte sau în pădure. Pentru sporul casei şi pentru sănătate, se respectă tradiţia Moşilor de Sânpetru. Se sfinţesc la biserică pachete cu colaci, lumânări, mere dulci şi mere acrişoare. Aceste ofrande se împart oamenilor săraci. Oamenii pistruiaţi trebuie să se spele pe faţă cu apă la miezul nopţii, când cântă cocoşul.
Tradiţia spune că respectând acest ritual, pistruii nu se mai înmulţesc .
Tradiţii
Dacă tună şi fulgeră în ziua Sfinţilor Apostoli, nucile şi alunele vor fi viermănoase. Potrivit tradiţiei populare, se respectă sărbătoarea lupilor. Nu se pun capcane şi lupii nu se alungă cu focuri de armă, pentru ca aceste animale sălbatice să fie îmblânzite şi să nu fure vitele din gospodării.
În această zi, în mediul rural există obiceiul ca mamele să pregătească şi să dăruiască talismane pentru fiicele lor (o punguţă roşie în care se păstrează câte un căţel de usturoi şi frunze de pelin). Talismanul este purtat timp de trei zile pentru ca fetele să fie apărate de farmece şi de iele, care le-ar fura norocul. Prin tradiţie, femeile nu au voie să mănânce mere până în ziua praznicului, pentru a nu-i supăra pe cei trecuţi la viaţa veşnică din familia respectivă. După această zi, tinerele fete au voie să mănânce mere ; în schimb, vârstnicele din familie „au dezlegare” la mere abia la sărbătoarea Sfântului Ilie.
Superstiții
Tradiția spune că, de Sfinții Petru și Pavel oamenii au voie să lucreze aproape orice, dar să nu toarcă deoarece se crede că se „întorc colacii de la morți”. În ziua sărbătoririi Sfinților Petru și Pavel, oamenii obișnuiesc să dea de pomană pentru sufletele celor morții. Sărbătoarea de Sf. Petru mai este cunoscută și sub numele de Moșii de SânPetru. În ziua de Sf Petru este bine să se împartă mere dulci și miere prietenilor și vecinilor și să le urăm spor la muncă și sănătate. Pentru a fi feriți de cele rele, în ziua de Sfântul Petru, oamenii poartă pelin și usturoi în buzunare. Nu este indicat să scuturi merii până pe 29 iunie, deoarece poate cădea grindina peste culturi.
