2.9 C
Craiova
vineri, 22 noiembrie, 2024
Știri de ultima orăSanatateDr. Gindrovel Dumitra: „Avem nevoie de un program de screening ca să putem depista hepatita“

Dr. Gindrovel Dumitra: „Avem nevoie de un program de screening ca să putem depista hepatita“

300 de milioane de oameni au hepatită virală și nu știu acest lucru. Fără identificarea celor nediagnosticați și fără tratarea lor, milioane de oameni vor continua să sufere și multe vieți vor fi pierdute. România nu dispune în acest moment de Program de screening, prin intermediul căruia să fie depistaţi pacienţii care au această afecţiune. În Oltenia, 2 la sută din populaţie suferă de Hepatită C.

Hepatita virală este determinată de virusurile A, B, C, D, E, virusul hepatitic F fiind în curs de cercetare. În Oltenia, cele mai frecvente sunt îmbolnăvirile cu virus B şi C. Medicii spun că, pe măsură ce ştiinţa avansează, apar noi virusuri. „Acum câţiva zeci de ani, aveam doar Hepatită A şi B, iar celelalte erau non-A, non-B, aceasta era clasificarea. Apoi au fost identificate virusul C, D, E, F, suntem în acest moment într-o zonă destul de avansată. Suntem printre ţările cu incidenţă crescută de hepatită B şi C, urmează Hepatitele A, E şi F, care în acest moment este foarte rară în România“, a spus dr. Gindrovel Dumitra, coordonatorul Grupului Național de Vaccinologie din cadrul Societății de Medicină de Familie.

Cum ne îmbolnăvim

Căile de transmitere a virusului sunt diferite. Hepatitele A şi E se transmit pe cale fecal-orală. De la un pacient bolnav care elimină virusul pe cale fecală, acesta ajunge, prin apă sau mâncare, la un pacient sănătos, rezultând infecţia. Hepatita A se mai numeşte „boala mâinilor murdare“. În România apar în fiecare an în jur de 2.500 de cazuri noi de hepatită A, în vreme ce media europeană este de 600 de cazuri. „Hepatitele B, C şi D au o cale de transmitere parenterală prin obiecte înţepătoare, prin instrumente chirurgicale sau stomatologice insuficient sterilizate, şi prin transmitere sexuală. Urmează o perioadă de incubaţie variabilă, poate să fie şi o lună, poate să fie şi trei luni, în care pacientul nu are nici un simptom. Ulterior apare o stare de oboseală, de ameţeală sau pot apărea simptome specifice mult mai severe. Vorbim de simptomul pseudo-gripal, care mimează o gripă, simptomul pseudo-digestiv,în care apar scaune decolorate, dureri abdominale“,a adaugat Gindrovel.

De obicei, după Hepatita E, vindecarea se face fără cronicizare. În schimb, în cazul hepatitelor B, C şi D, apare cronicizarea. „Virusul reuşeşte să eludeze mecanismele imune pe care le generează organismul şi redevine agresiv la un moment dat. Uneori, această perioadă variază de la zece la 20 de ani în cazul hepatitelor C sau poate ajunge la 30 – 50 de ani, în cazul hepatitelor B. Practic, capeţi o infecţie de acest gen în copilărie şi faci hepatită cronică la vârsta adultă“, spune medicul.

Dr. Gindrovel Dumitra, coordonatorul Grupului Național de Vaccinologie din cadrul Societății de Medicină de Familie

Cum prevenim boala

Sunt două modalităţi prin care se poartă lupta împotriva bolii: prevenţia primară, care înseamnă vaccinare şi consiliere, dar şi prevenţie secundară. „Avem vaccin disponibil împotriva Hepatitei B, o armă intrată în arsenalul omenirii din 1884 încoace. A doua modalitate de prevenţie primară o constituie consilierea. Acest lucru înseamnă să reuşeşti să impui anumite metode prin care eviţi transmiterea bolii. Este de preferat să nu folosim acele de la o persoană la alta, să avem grijă ca seringile să fie de unică folosinţă, contactul sexual să fie protejat“, a spus Gindrovel

Ceea ce lipseşte este un program bine pus la punct, prin care să fie depistaţi la timp pacienţii care au această afecţiune şi implicit să fie limitată transmiterea virusului în comunități. „Prevenţia secundară înseamnă screening, adică încerci să depistezi persoane care au boala, dar nu au simptome. Până acum nu am avut un program de screening. Un program de screening generalizat, nu unul oportunist, înseamnă să ai un mijloc prin care să testezi şi să ai ce face cu oamenii pe care îi depistezi pozitiv, adică să ai tratament care să asigure o rată de succes ridicată. În acest moment avem nevoie de un program de screening ca să putem depista pacienţii care au forme latente ale bolii. Cred că anul acesta vor fi primele programe de screening derulate“, a spus Gindrovel.

Cum tratăm hepatitele

Medicii spun că România beneficiază de aceleaşi tipuri de tratament de care beneficiază toate ţările din Europa de Vest şi Statele Unite. „Proporţia de tratament cu interferon free şi eficienţa terapiei merg până la 99 la sută din cazuri vindecare, ceea ce este un rezultat foarte bun. Sunt trei categorii de medicamente folosite, cu eficienţă peste 99 la sută. Interferonul clasic s-a folosit până acum şase-şapte ani cu 50 – 60 la sută rata de radicare şi cu efecte adverse care determinau de multe ori imposibilitatea finalizării terapiei. Pacienţii acuzau efecte adverse care erau uneori mai severe decât boala ca atare. Noua terapie este mult mai accesibilă întrucât nu are efecte adverse, are o durată scurtă, cam două-trei luni, şi o eficienţă foarte ridicată“, a spus prof. dr. Paul Mitruț, medic primar gastroenterolog.

„Trebuie să depistăm cazurile noi de infecţii virale“

La Craiova sunt trataţi toţi pacienţii cu Hepatită C din întreaga regiune. În Oltenia, aproximativ 2 la sută din populaţie prezintă infecţii cu virus C, iar aproximativ 3 – 4 la sută – cu virus B. Oltenia este în zona medie, incidenţa cea mai mare fiind în Moldova şi Tulcea, iar cea mai scăzută, în Transilvania.

„Problema cu care ne confruntăm este depistarea cazurilor noi de infecţii virale. Toţi cei care au infecţie cu virus B sau virus C au acces neîngrădit la terapie. Nu mai există listă de aşteptare, iar pacienţii au fost trataţi când au fost depistaţi. Trebuie să depistăm cazurile noi de infecţii virale. Ar trebui să se desfăşoare caravane care pot merge să testeze toată populaţia din anumite zone. Inclusiv eu am insistat în depistarea gratuită a pacienţilor cu risc. Am făcut aproape 1.000 de testări gratuite de virus C, depistând destul de multe cazuri“, a adăugat Paul Mitruț.

Cât este de grav dacă nu descoperim la timp virusul?

În secţiile de medicină internă din spitale, mai mult de 30 la sută din patologie este determinată de bolile hepatice cronice, de ciroză, de calcinom hepato-celular. Nedepistate la timp, aceste cazuri practic nu au nici o şansă de supravieţuire, iar eforturile sistemului sanitar sunt foarte mari. „Tratamentele sunt costisitoare, dar sunt suportate integral de stat, iar pacientul nu plăteşte nimic. Populaţia are acces gratuit la aceste terapii. Este important ca, măcar odată pe an, oamenii să îşi facă un set de analize, din care să nu lipsească şi determinarea virusurilor hepatice B şi C. Este foarte important să prevenim apariţia acestor boli şi să le tratăm din timp. Depistate tardiv, rezultatele sunt foarte slabe“, a spus Paul Mitruț.

40.000 de pacienţi, trataţi şi vindecaţi

Dezideratul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii este ca această boală să fie eliminată până în 2030. „De câţiva ani suntem implicaţi în lupta de depistare a hepatitelor virale. Există un program naţional de eradicare a Hepatitei C şi un program de eradicare a Hepatitei B, iar rezultatele sunt un real succes. Noi sperăm ca până în anul 2030 să reuşim controlul şi eradicarea infecţiilor virale hepatice. Ministerul Sănătăţii a şi elaborat un program foarte clar pentru eradicarea mai ales a infecţiei cu virus C. Va începe al patrulea an de eradicare şi s-a reuşit până acum ca aproape 40.000 de pacienţi să fie trataţi şi vindecaţi“, a adăugat prof. dr. Paul Mitruț, medic primar gastroenterolog.

ȘTIRI VIDEO GdS

ȘTIRI GdS