Bolile cardiovasculare sunt principala cauză de deces la nivelul populaţiei adulte şi vârstnice din Europa. Acestea reprezintă cauza a 42% dintre decesele înregistrate în rândul populaţiei masculine şi respectiv 55% din decesele din rândul femeilor din Uniunea Europeană. În România, aproximativ 60% din decesele înregistrate anual sunt din cauza acestor afecţiuni. Estimările indică date la fel de alarmante pe viitor, în special prin contribuţia factorilor de risc cardiovascular.
Vorbim de hipertensiunea arterială, dislipidemie, fumatul, obezitatea, diabetul zaharat şi sedentarismul. Prevenţia cardiovasculară este de o importanţă primordială, iar medicii spun că un control de rutină ne poate feri de afecţiuni grave. „Persoanele care depăşesc vârsta de 40 de ani trebuie să ajungă la un medic, în special la medicul de familie, pentru a li se face un scor de risc.
Cea mai utilizată este scala de risc Score, care ţine cont de sexul și vârsta pacientului, prezenţa statusului de fumător, valorile tensionate și colesterolul total. Astfel se poate aprecia care este riscul pacientului pentru un eveniment coronarian în următorii zece ani. Dintre toţi aceşti factori de risc cardiovascular, dislipidemia este unul dintre cei mai importanţi indicatori.
Din păcate, însă, nu i se acordă o importanţă atât de mare pentru că nu este simptomatică şi este depistată întâmplător. Din acest motiv, în cadrul analizelor uzuale este important ca pacientul să facă o lipidogramă completă, ce presupune, pe lângă colesterolul total, LDL, HDL şi trigliceridele.
Niciodată nu ne bazăm doar pe colesterolul total pentru că acesta poate fi în limite normale, dar, dacă LDL este crescut, iar colesterolul bun este foarte mic, acel pacient are un risc cardiovascular crescut. Dacă la acest lucru se adaugă şi fumatul sau o valoare tensionată mare, riscul pacientului creşte“, a spus Laura Bogdan, medic primar cardiolog la Cardio Help.
„La baza majorităţii bolilor cardiovasculare stă displidemia“
Mulţi pacienţi au impresia că, dacă sunt slabi, nu pot avea colesterolul mare. În acelaşi timp, cei care au un indice corporal mai mare se aşteaptă ca şi colesterolul să fie crescut. Colesterolul nu are legătură cu greutatea corporală, ci cu alimentaţia, dar poate să aibă şi o componentă genetică.
„În dislipidemiile moştenite, riscul cardiovascular este mai mare decât în cele bazate doar pe alimentaţie. La baza majorităţii bolilor cardiovasculare stă dislipidemia, fie că vorbim de hipertensiune sau de boala ischemică cardiacă“, atrage atenţia Laura Bogdan.
Vestea bună este că există soluţii, iar dacă acestea sunt aplicate la timp, calitatea vieţii se poate schimba. „Procesul de ateroscleroză începe de când ne naştem, dar noi îl putem accelera sau încetini, în funcţie de stilul de viaţă şi de ce măsuri luăm din timp.
În ultima perioadă, sunt foarte mulţi pacienţi tineri care se prezintă la medic şi sunt mai conştienţi de ceea ce presupun bolile cardiovasculare. Foarte mulţi ajung la medic când văd că li se întâmplă ceva celor dragi, unui prieten, unei rude“, adaugă Laura Bogdan.
Simptomele pot fi înşelătoare
Medicii atrag atenţia asupra faptului că nu trebuie să ignoraţi simptomele pe care le aveţi şi nici să le puneţi pe seama altor afecţiuni.
„Pot exista simptome înşelătoare, pe care pacienţii le atribuie altor patologii. De multe ori, aceste simptome pot să se confunde şi astfel se poate întârzia diagnosticul unui infarct. Mulţi pacienţi pun ameţelile pe seama spondilozei, spre exemplu, dar ele pot apărea şi într-un accident vascular ischemic.
Foarte des întâlnite sunt atacurile de panică, dar se poate întâmpla ca acestea să nu fie ceea ce par pentru că și o tulburare de ritm cardiac sau o criză veritabilă de angină pectorală se poate manifesta ca un atac de panică.
Din acest motiv, cel mai bine este ca pacienţii să se prezinte la medic. Numai acesta poate stabili un diagnostic corect“, a spus Laura Bogdan.
Preţuiţi-vă sănătatea!
Prevenţia cardiovasculară ajută persoanele cu risc scăzut de boală cardiovasculară să îşi menţină acest status pe tot parcursul vieţii şi le ajută pe cele cu risc crescut să atingă caracteristicile persoanelor sănătoase.
„Dacă se intervine la timp, dacă pacienţii care au suferit un infarct care nu influențează mult funcția cardiacă îşi schimbă stilul de viaţă şi urmează terapia indicată de medic, riscul lor cardiovascular este la fel de mic ca în cazul pacienţilor care nu au avut infarct.
Din acest motiv, pacientul nu trebuie să rămână cu impresia că, după un infarct, viaţa lui este complet dată peste cap“, a spus Laura Bogdan.
Medicul vă poate ajuta să adoptaţi o atitudine terapeutică corectă faţă de factorii de risc cardiovascular. „Sunt pacienţi care încep anumite diete, care slăbesc foarte mult şi, în acest caz, trebuie reevaluată schema lor terapeutică.
Practic, ei trebuie să păstreze permanent legătura cu medicul curant, iar acesta îi va sfătui ce trebuie să facă, în funcţie de schimbările survenite în viaţa lor“, a mai precizat Laura Bogdan.
Preţuiţi-vă sănătatea, preveniţi problemele grave, care vă pot afecta atât pe dumneavoastră, cât şi pe cei dragi! Specialiştii CardioHelp au grijă de inima dumneavoastră şi vă aşteaptă pe Calea Bucureşti, bl. D2, sc. 4, ap 2, tel. 0251708626.
