Prăpastia între salariile bugetarilor şi cele ale lucrătorilor din mediul privat rămâne semnificativă. Datele publicate de Statistică arată că, în 2018, salariile medii nete ale lucrătorilor de la stat din Dolj erau cu aproape 40% mai mari decât câştigul mediu net al angajaţilor din mediul privat. Recordul îl deţin angajaţii din administraţie, ale căror câştiguri sunt mai mari decât cele ale lucrătorilor din privat din domeniile financiare cel mai bine plătite din orice economie de piaţă.
Diferenţele dintre salariile bugetarilor şi cele ale angajaţilor din sectorul privat sunt tot mai mari, de la un an la altul. Chiar dacă au crescut şi salariile celor din mediul privat, câştigurile salariale brute şi nete ale lucrătorilor de la stat au crescut în ritm galopant. Dacă salariile bugetarilor cresc în mod artificial, prin efectul Legii salarizării unitare, salariile privaţilor nu pot ţine pasul.
Economia privată nu a urcat în acelaşi ritm cu salariile bugetarilor. Prin urmare, mediul privat nu poate ţine pasul, din punct de vedere al salarizării, cu mediul de stat. În economia reală se măresc salariile fie ca urmare a trendului pieţei (în special al pieţei forţei de muncă, pentru a se menţine anumite categorii de salariaţi, pentru a-i fideliza), fie ca urmare a creşterii salariului minim pe economie.
GdS a efectuat o analiză comparativă a salariilor de la privat şi de la stat pe anii 2017 şi 2018, din judeţul Dolj, pe baza datelor primite de la Direcţia Judeţeană de Statistică Dolj.
Lucrători la stat vs lucrători la privat
Potrivit ultimelor date de la Statistică, pe medii de proprietate, se observă că în 2018 s-a menţinut o diferenţă semnificativă între salariile celor de la stat şi ale celor din mediul privat, faţă de 2017. În 2017, câştigul salarial mediu brut al persoanelor care activau în unităţi cu proprietate integrală de stat era de 3.269 de lei. În 2018, acelaşi câştig salarial mediu brut al celor de la stat a urcat la 4.245 de lei. Deci, în creştere cu 976 de lei.
În 2017, câştigul salarial mediu net al lucrătorilor de la stat a fost de 2.353 de lei. În 2018, salariul mediu net al celor de la stat a fost de 2.595 de lei, în creştere cu 242 de lei.
Angajaţii care lucrau în unităţi în care proprietatea era integral privată au avut în 2017 un câştig salarial mediu brut de 2.265 de lei. În 2018, lucrătorii din mediul privat au câştigat, în medie, 3.052 de lei brut pe lună, în creştere cu 787 de lei.
Câştigul mediu lunar net a fost în 2017 de 1.649 de lei, pentru cei care au lucrat la firme private. Aceiaşi angajaţi au câştigat, în 2018, în medie, 1.862 de lei net, în creştere cu 213 lei faţă de 2017.
Salariul de la stat, cu 40% mai mare decât la privat
Raportând salariul net din 2017 încasat de lucrătorii de la stat, la cel de la privat se observă că în anul analizat salariile de la stat erau mai mari cu 42,6% faţă de cele de la privat. În 2018, s-a schimbat puţin procentul, însă salariile de la stat rămân mult mai mari decât în mediul privat. Astfel, în 2018, un angajat de la stat câştiga, în medie, cu aproape 40% mai mult decât o persoană care lucra la privat.
În cifre absolute, în 2018, un lucrător la stat câştiga 2.595 de lei pe lună, în medie. În acelaşi timp, o persoană care lucra la o firmă integral privată câştiga 1.862 de lei pe lună. Concret, salariul persoanei de la privat a fost mai mic cu 733 de lei net decât al lucrătorului de la stat, în condiţiile în care, de cele mai multe ori, munca prestată de cel de la privat este mai intensă decât cea prestată de un bugetar.
Cele mai mari salarii nete s-au înregistrat la firmele aflate în proprietate majoritar privată, la care statul mai deţine participaţiuni. În 2017, câştigul salarial mediu net era de 4.182 de lei. În 2018, la astfel de firme câştigul salarial mediu net era de 4.254 de lei.
Salariile bugetarilor: angajaţii din administraţie au cele mai mari venituri
Analizăm pe rând salariile bugetarilor şi ale altor lucrători la stat. Analiza pe categorii profesionale arată că angajaţii din administraţia publică aveau, în 2018, cele mai mari salarii. Cei din administraţie erau cel mai bine plătiţi dintre bugetari, respectiv câştigau dublu faţă de angajaţii din mediul privat. Statistica are un capitol intitulat „Administraţia publică şi apărare; asigurări sociale din sistemul public“, unde sunt incluşi şi angajaţii din apărare, şi cei din asigurări sociale din sistemul public. În 2017, salariul mediu net al acestora era de 4.199 de lei. În 2018 a urcat la 4.640 de lei, „tras“ în sus de salariile celor din administraţia publică.
Este cunoscut faptul că cei din administraţie şi-au „umflat“ din pix salariile până la limita superioară permisă de Legea salarizării unitare. După care, multe primării nu au mai putut să plătească salariile pe tot parcursul anului. În consecinţă, primăriile aşteptau bani de la rectificarea bugetară.
Ca o comparaţie, salariile din administraţie sunt mai mari decât salariile angajaţilor din intermedieri financiare (din privat). Acest ultim domeniu de activitate oferă printre cele mai mari salarii în orice economie privată.
La nivelul anului 2017, angajaţii din sănătate şi asistenţă socială aveau salariul mediu net de 2.745 de lei. În 2018, salariul lor a urcat la 3.805 lei. Dacă analiza s-ar fi făcut doar pe salariile celor din sănătate, creşterea ar fi fost mai mare. Angajaţilor din sănătate le-au crescut foarte mult salariile anul trecut.
Datele statistice arată o medie a totalului salariilor din sănătate, însă, defalcat, medicii ajung să încaseze lunar sume cu cinci cifre.
În invăţământ, salariile medii nete au urcat de la 2.531 de lei, în 2017, la 3.019 lei, în 2018.
Angajaţi din domeniul distribuţiei apei şi salubritate, cu salarii mai mari ca angajaţii de la privat
Salarii mai mari decât unii dintre angajaţii din privat au înregistrat şi lucrătorii grupaţi în categoria „Distribuţia apei; salubritate, gestionarea deşeurilor, activităţi de decontaminare“ (majoritar lucrători din fostele regii, acum societăţi din subordinea primăriilor). Ei aveau salarii medii nete de 1.787 de lei, în 2017, şi au urcat la 1.973 de lei în 2018. Salariul acesta este mai mare decât al unor angajaţi din sectorul privat, cum ar fi cei din comerţ, de exemplu.
Angajaţii de la stat grupaţi în capitolul intitulat „Activităţi de spectacole, culturale şi recreative“ sunt singurii unde salariile au scăzut uşor. Salariul mediu net al acestor lucrători a fost de 2.175 de lei în 2017. În 2018 a scăzut uşor la 2.138 de lei net.
Salariile celor din privat: industria extractivă plăteşte cele mai mari sume
Potrivit datelor de la Statistica doljeană, în sectorul privat cele mai mari salarii nete s-au înregistrat în 2018 într-un domeniu în care în Dolj sunt puţini angajaţi: domeniul industriei extractive. În 2017, industria extractivă avea salarii de 3.884 de lei, iar în 2018 au urcat la 3.995 de lei pe lună. Urmează salariile din domeniile grupate sub denumirea „Informaţii şi comunicaţii“. Acestea erau de 3.278 de lei, în medie, în 2017, iar în 2018 au ajuns la 3.745 de lei net.
În domeniile de activitate grupate ca „Intermedieri financiare şi asigurări“ salariul mediu net a fost de 2.980 de lei în 2017. A urcat la 3.212 lei în 2018. Se observă că domeniile cel mai bine plătite din economie ofereau, anul trecut, salarii mai mici decât cele din administraţia publică. Acest aspect este total neobişnuit într-o economie de piaţă deschisă.
Alte domenii cu salarii mai mici
În construcţii, salariile medii nete au urcat anul trecut la 1.910 lei pe lună (de la 1.760 de lei, în 2017). Statisticile pe 2019 vor arăta un salt de salarizare în acest domeniu. În 2019, guvernul a stabilit un salariu minim pe economie în construcţii consistent. În comerţul cu ridicata, cu amănuntul şi repararea autovehiculelor, salariul net au urcat în 2018 la 1.827 de lei. Fusese de 1.555 de lei în 2017.
De asemenea, în transport şi depozitare salariile medii nete au crescut de la 2.167 de lei în 2017, la 2.338 de lei în 2018. În hoteluri şi restaurante sunt înregistrate cele mai mici salarii din sectorul privat. În 2017, aceşti angajaţi câştigau 1.270 de lei pe lună. În 2018 au câştigat, în medie, 1.468 de lei net pe lună.
Datele de la Statistică sunt operative, în sensul că ar mai putea suferi mici modificări, până la forma finală. Eventualele modificări nu schimbă rezultatul final din analiza comparativă efectuată de GdS pe baza acelor date.
