În fiecare toamnă, odată cu începerea anului şcolar, părinţii sunt în situţia de a cotiza pentru fondul clasei sau fondul şcolii. Banii se strâng sub formă de donaţii direct de la părinţi sau de la organizaţii ale părinţilor. În Craiova s-a ajuns şi la 500 de lei. Potrivit specialiştilor în domeniul juridic, banii din fondul şcolii sau fondul clasei nu intră în contabilitata unităţilor şcolare şi nici nu sunt luaţi în calcul la un control al autorităţilor, cum ar fi Curtea de Conturi.
Cretă, burete, auxiliare, o altă tablă sau chiar perdele, bănci, parchet, dulapuri şi chiar şi covoare sunt achiziţii care se pun la începutul fiecărui an şcolar în sarcina părinţilor. Deşi perdelele şi draperiile sau mochetele nu mai trebuie să fie puse în clase, cadrele didactice le aduc în atenţie în continuare cu propunerea de a le schimba. Banii se iau direct de la părinţi ca fond al şcolii sau al clasei pe bază de tabel semnat la clasă, fie prin asociaţia şcolii ori a părinţilor.
Potrivit specialiştilor din domeniul juridic, această formă de donaţie nu intră în contabilitatea unităţii şcolare.
„Donaţia se poate face şi la notar, fie direct de la părinţi sau de la asociaţiile părinţilor. În această situaţie, în şcoli se fac tabele cu numele şi prenumele părinţilor şi cu suma şi semnătura. În unele situaţii se face şi o comisie care încheie un proces-verbal. În toate situaţiile, donaţiile nu intră în contabilitatea unităţii de învăţământ şi nu sunt luate în calcul în cazul unor controale desfăşurate de autorităţi în domeniu. Trebuie menţionat că această contribuţie a părinţilor nu are caracter obligatoriu. Există directive ale Ministerului Educaţiei Naţionale prin care să nu se solicite aceşti bani de la părinţi“, a explicat avocat Constantin Belu.
Banii din donaţii nu trec prin procedurile de achiziţii
Banii strânşi din donaţii se cheltuiesc fără să treacă prin proceduri de achiziţii publice. „Punem problema bunei credinţe atunci când se strânge fondul şcolii, dar se pot face mici înţelegeri între cumpărător şi firma care oferă marfa. În cazul unei bănci, se poate emite chitanţă pe 1.000 de lei bucata, dar preţul să fie de 600 de lei, şi restul să se împartă între reprezentantul şcolii şi cel al firmei“, a precizat avocat Constantin Belu.
Potrivit specialiştilor în domeniul juridic, reprezentanţii şcolii pot răspunde pentru modul în care au fost cheltuiţi banii doar dacă se face o plângere penală. „Numai în cazul unei plângeri penale se poate ajunge ca persoanele care au gestiona banii din donaţii să fie nevoite să răspundă juridic“, a mai spus avocatul Constantin Belu.
Fondul şcolii sau fondul clasei diferă de la o unitate şcolară la alta. În Craiova s-a ajuns ca părinţii să scoată din buzunar şi 500 de lei pentru achiţionarea unor bunuri, necesare în unităţile şcolare. Banii se strâng şi de profesori, chiar dacă Regulamentul de Organizare şi Funcţionare a Unităţilor de Învăţământ Preuniversitar emis de Ministerul Educaţiei Naţionale prevede că profesorii nu au voie să se ocupe de colectarea unor sume. În ceea ce priveşte fundaţiile din şcoli, în registrul juridic al fundaţiilor, în Dolj, de la unităţile şcolare apare doar Fundaţia „Fraţii Buzeşti“ de la colegiul cu acelaşi nume din Craiova.
