Alcoolismul sau dependenţa de alcool este, potrivit Manualului de Diagnostic şi Statistică al Tulburărilor Mintale, un grup de fenomene fiziologice, comportamentale şi cognitive în care utilizarea alcoolului devine prioritară pentru individ.
Dorinţa de a consuma alcool este foarte puternică, uneori copleşitoare, însă efectele asupra sănătăţii fizice şi psihice, asupra relaţiilor de familie sau asupra carierei nu se lasă aşteptate.
Dependenţa de alcool duce, în majoritatea cazurilor, la apariţia unor probleme grave ale ficatului, însă şi starea psihică a pacientului are de suferit. Consumul problematic de alcool este implicat în apariţia a peste 200 de boli şi afecţiuni, dintre care doar 30 au alcoolul parte din denumire.
Cu cât corpul se obişnuieşte cu substanţa respectivă, cu atât organismul va cere mai mult pentru a obţine efectul dorit, iar renunţarea la alcool presupune apariţia simptomelor de sevraj, care pot fi evitate prin consumul substanţei respective, creându-se astfel un cerc vicios din care individul simte că nu are scăpare.
Chiar dacă sunt conştiente că alcoolul are consecinţe negative, precum pierderea locului de muncă, probleme de sănătate sau distrugerea relaţiei de cuplu, astfel de persoane continuă să consume alcool deoarece dependenţa este foarte puternică. Din fericire, există metode prin care alcoolismul poate fi tratat. Important este ca persoana respectivă să conştientizeze că are o problemă şi să ceară ajutor.
Simptome
Este destul de dificil pentru cei apropiaţi să îşi dea seama că persoana dragă lor suferă de alcoolism, pentru că atitudinea celei din urmă poate fi ambiguă în legătură cu acest obicei: fie face asta pe ascuns, fie preferă să evite cu orice preţ subiectul, devenind anxioasă, nervoasă sau chiar violentă atunci când i se spune că alcoolul ar putea fi o problemă.
Există însă unele semne care pot sugera existenţa dependenţei de alcool.
Printre acestea, lipsa de interes pentru activităţile obişnuite; nevoia de a consuma din ce în ce mai mult alcool pentru a obţine starea de euforie; oboseală, stare de rău sau iritabilitate; lipsa poftei de mâncare; neglijarea igienei personale; incapacitatea de a refuza o băutură alcoolică.
De asemenea, dependenţa de alcool poate duce la unele probleme de sănătate grave, precum: aritmii, hipertensiune, infarct, boli de ficat (steatoză, hepatită alcoolică, fibroză, ciroză, carcinom hepatocelular), pancreatită, cancer esofagian, de ficat, de sân, colorectal, pneumonie, tuberculoză, tulburări de memorie, dificultăţi de concentrare, confuzie, tremur, depresie, anxietate, tulburare bipolară, fobie socială, atacuri de panică sau alte tulburări de natură psihică.
De asemenea, alcoolismul are consecinţe şi pe plan social, cum ar fi: pierderea locului de muncă, divorţul, rezultatele slabe la învăţătură, violenţa domestică, şomajul, izolarea socială, dificultăţile financiare etc.
Dacă o persoană apropiată dă semne că este dependentă de alcool, poate fi dificil să iei atitudine şi să realizezi ce este de făcut. Ai putea fi îngrijorată sau frustrată că nu doreşte ajutor sau poate chiar speriată de comportamentul ei violent ori de consecinţele pe care le poate avea alcoolul asupra sănătăţii ei.
Astfel de reacţii sunt fireşti şi nu trebuie să intri în panică, deoarece există soluţii. Încearcă să vorbeşti cât mai deschis cu persoana respectivă, să o convingi că are nevoie de ajutor de specialitate şi că acest viciu îi pune în pericol viaţa.
De multe ori, alcoolicului îi este dificil să admită că are o problemă, dar dacă nu îl judeci, îi spui cu argumente care este situaţia şi care sunt consecinţele, îl poţi determina să capete încredere în vorbele tale şi să accepte ajutor.
Cauze
Cauza exactă a alcoolismului nu este pe deplin cunoscută, însă specialiştii cred că de vină pot fi modificările chimice care au loc la nivelul creierului survenite pe fondul consumului de alcool.
Aceste modificări cresc senzaţia de euforie, motiv pentru care alcoolul creează dependenţă şi persoana respectivă tinde să bea din ce în ce mai mult pentru a atinge această stare de bine, dar care, pe de altă parte, face ravagii în organism.
La un moment dat, alcoolicul îşi poate da seama că nu este în regulă ceea ce face, dar apariţia simptomelor de sevraj îl pot determina să consume din nou alcool, pentru a scăpa de aceste manifestări, creându-se astfel un cerc vicios cu potenţial fatal.
Există însă şi anumiţi factori de risc implicaţi în dependenţa de alcool, precum: tulburările de natură psihică (depresie, anxietate, schizofrenie); un părinte alcoolic – dependenţa de alcool ar putea fi moştenită pe cale genetică în proporţie de 40-60% arată studiile în domeniu; consumul a peste 15 băuturi alcoolice/săptămână la bărbaţi şi a peste 12 băuturi/săptămână la femei; stresul şi presiunea socială; încrederea de sine scăzută; traiul într-o familie sau într-o comunitate unde consumul de alcool este văzut ca un lucru pozitiv sau banal.
Diagnostic
Diagnosticul de alcoolism se stabileşte pe baza mai multor criterii stabilite de Manualul de Diagnostic şi Statistică al Tulburărilor Mintale (DSM-5).
Pentru a fi diagnosticată cu alcoolism, o persoană trebuie să confirme cel puţin două dintre criteriile mai jos menţionate, care au în vedere o perioadă de 12 luni: consum de alcool în cantităţi mari sau de multă vreme; nu pot renunţa la alcool, chiar dacă simt că trebuie să facă asta;
le ia mult timp să ajungă la starea de euforie, dar şi să scape de efectele alcoolului; simt o poftă incontrolabilă de a consuma alcool; nu pot duce la bun sfârşit activităţile de la şcoală, muncă, acasă, din cauza efectelor alcoolului;
continuă să consume alcool, chiar dacă asta le afectează relaţiile cu cei dragi sau le creează probleme la muncă; preferă să consume alcool, decât să aibă alte activităţi recreaţionale (citit, sport etc.);
consumă alcool chiar şi când urcă la volan sau la muncă; continuă să consume alcool, deşi observă anumite simptome fizice sau psihice (nervozitate, tremur, dureri de cap, anxietate etc.); simte nevoia să consume din ce în ce mai mult alcool.
Pe lângă acest chestionar, medicul ar putea recomanda efectuarea anumitor analize pentru ficat, pentru a vedea dacă acesta funcţionează normal. Consumul de alcool în cantităţi mari şi pe termen lung poate cauza leziuni şi boli severe la nivelul ficatului, organul responsabil de eliminarea toxinelor din organism.
Tratament
Tratamentul alcoolismului vizează, în primul rând, renunţarea la alcool, numită abstinenţă. Renunţarea la alcool este primul pas, dar şi cel mai greu de făcut. În acest sens, este nevoie de consilierea unui psihoterapeut, care îl poate ajuta pe pacient, prin tehnici specifice, să conştientizeze ce l-a determinat să apeleze la alcool, care sunt căile prin care poate obţine alinare prin alte metode decât prin consumul de alcool şi cum poate face faţă simptomelor de sevraj.
Există şi anumite medicamente care pot fi recomandate în perioada de abstinenţă şi care pot uşura starea pacientului, dar acestea trebuie luate numai la recomandarea medicului curant.
De asemenea, în cazul în care alcoolul a produs deja daune ficatului, pot fi necesare tratamente specifice pentru afecţiunea respectivă.
