Guvernul va incepe in acest an aplicarea unui program de refacere a zonelor miniere, finantat dintr-un imprumut de 120 de milioane de dolari.
Comuna gorjeana Matasari a fost prinsa in programul de refacere a zonelor miniere grav afectate de restructurari. Decizia a fost luata la intrunirea care a avut loc vineri, 10 februarie, la Snagov, la care au participat reprezentantii zonelor miniere din intreaga tara, alaturi de sefii Ministerului Economiei si Comertului.
Municipiul Motru era deja inclus in acest program, iar in urmatoarele saptamâni va fi cuprinsa inca o zona miniera din Gorj, a spus Ionel Mantog, secretar de stat in Ministerul Economiei si Comertului. Programul de reabilitare a zonelor miniere are la baza un memorandum semnat anul trecut cu Banca Mondiala, prin care in perioada imediat urmatoare va fi contractat un imprumut de 120 de milioane de dolari. Jumatate din bani vor fi folositi pentru inchideri de mine, iar cealalta jumatate pentru regenerarea economica si sociala a localitatilor afectate de minerit.
Comuna Matasari, parasita de localnici
Matasari este una dintre cele mai sarace localitati gorjene, unde sute de apartamente stau goale, dupa ce au fost parasite de minerii ramasi fara serviciu. La etajele 3 si 4 ale blocurilor ploua ca afara, iar cei care nu au plecat isi distrug sanatatea din cauza igrasiei. Apa de la robinet este murdara, iar caldura in locuinte se asigura de la sobe alimentate cu carbune furat de la exploatarile miniere. Paznicii ii lasa pe oameni sa ia carbune cu sacul, chiar si cu caruta, deoarece toata lumea stie ca oamenii din aceasta zona nu ar avea alta sansa de a-si incalzi locuintele.
Matasari este una din acele localitati gorjene pe care regimul Ceausescu ar fi vrut sa le transforme in oras, fiind programata sa obtina acest statut la inceputul anilor ’90. Momentul de glorie al comunei a fost insa in 1997, când sute de mineri disponibilizati aveau buzunarele pline de bani, ca urmare a platilor compensatorii. Momentul a trecut repede, iar acum putini cred in relansarea zonei, indiferent ce programe s-ar aplica.
In 1999, un program similar n-a avut efectele scontate
Guvernul României a mai contractat un astfel de imprumut si in 1999, dar eficienta cheltuirii celor 47 de milioane de dolari nu s-a prea simtit. Ionel Mantog sustine insa ca s-au tras invatamintele necesare din greselile facute pâna acum. „Dorim sa facem o serie de investitii care sa ii determine pe oamenii de afaceri sa caute aceste zone. In primul rând trebuie refacuta infrastructura si ne gândim ca prin acest program sa ajutam primariile din zonele miniere sa cofinanteze programe de tip SAPARD“, a spus Mantog. Secretarul de stat spune ca inchiderile de mine au lasat primariile fara importante surse bugetare, astfel ca acestea nu au alta posibilitate de a accesa programe cu finantare externa.
Pe de alta parte, prin acelasi program, pot accesa resurse si oamenii de afaceri care incep o investitie in aceste zone. Reprezentantii zonelor miniere puternic afectate de restructurarile din minerit se vor mai intâlni cu sefii MEC peste sase saptamâni, pentru a pune la punct detaliile aplicarii acestui program.
