Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a numit infertilitatea o problemă globală de sănătate. Unul din patru cupluri din țările în curs de dezvoltare s-a dovedit a fi afectat de infertilitate, printr-o evaluare făcută publică de OMS.
Pentru cuplurile care încearcă din greu să devină părinți, numele profesorului Tayfun Bağiș, șeful Departamentului de reproducere asistată din Spitalul Altunizade ACIBADEM, atrage imediat atenția și aduce speranță.
Cu 16 ani de experiență în medicina reproductivă, profesorul Bağiș consideră că, de fapt, „multe cupluri nu știu să pună diagnosticul real“.
„Care este diagnosticul real? De exemplu, un cuplu vrea să aibă un copil. În prima lună, șansa este de aproape 20%. Deci, înseamnă că nu toate cuplurile rămân însărcinate atunci când vor.
Dar când urmărim aceste cupluri, de exemplu, luăm 100 de cupluri și le urmărim șase luni, vedem că aproape jumătate dintre ele rămân însărcinate.
Nu înseamnă că în fiecare lună 20% dintre cupluri rămân însărcinate. În prima lună, șansa este de 20%, în luna a șasea, este de 50%.
Când urmărim aceste cupluri un an, după acel an, șansa de a avea un copil este de 85%. Dacă nu sunteți în acest procentaj, înseamnă că aveți o problemă să rămâneți gravidă. Deci ne întrebăm de ce sunteți în celălalt procent.
Diagnosticul de infertilitate se pune în absența sarcinii, în ciuda faptului că există relații sexuale regulate timp de 12 luni.
Poate că ar trebui să clarificăm și ce este actul sexual regulat. Atunci când un cuplu are relații sexuale de două ori pe săptămână, este un contact sexual regulat“, explică profesorul.
Cauzele infertilităţii
În ceea ce privește cauzele infertilității, 40% dintre acestea sunt legate de femei, 40% de bărbați și 20% legate de cuplu.
„În ceea ce le privește pe femei, cea mai comună situație care nu permite o sarcină este atunci când trompele uterine sunt blocate. De fapt, acesta este motivul pentru care FIV (fertilizarea in vitro) a fost dezvoltat în primul rând.
Alte femei au o problemă de ovulație, nu pot ovula și acesta este motivul infertilității lor. Unele femei au endometrioză. Și la unele femei, factorul de vârstă joacă cel mai important rol în infertilitate.
În ceea ce-i privește pe bărbați, avem următoarele cauze: numărul scăzut de spermatozoizi sau motilitatea ori alte probleme ale spermei“, a spus prof. dr. Tayfun Bağiș.
Într-o lume plină de teste de fertilitate care promit să dea toate răspunsurile, profesorul Bağiș recomandă doar trei teste de bază pentru a descoperi cauza exactă a problemei cuplului.
„În primul rând, ar trebui să știți dacă o femeie are ovulație sau nu. Pentru aceasta, puteți face un test de progesteron. În al doilea test trebuie să analizați dacă trompele sunt deschise sau nu, aceasta se numește histerosalpingografie.
Dacă sunt deschise și ovulația este evidentă, trebuie să verificați și spermatozoizii. Recomand ca aceste teste să fie făcute împreună“.
Inseminarea sau fertilizarea in vitro
Medicina reproductivă oferă două soluții pentru un cuplu care nu poate concepe în mod natural un copil: inseminarea sau fertilizarea in vitro (FIV).
La peste 40 de ani de la primul FIV, s-a estimat că opt milioane de copii s-au născut în toată lumea folosind FIV și alte tehnici de reproducere asistată. Profesorul Tayfun Bağiș a efectuat în jur de 15.000 de cicluri FIV și a văzut domeniul evoluând.
„Când am început această meserie, în 2003, exista un singur protocol pentru FIV, un proces lung care dura patru-cinci săptămâni. În zilele noastre, aproape 96% sau poate mai multe dintre cicluri se fac folosind protocoale scurte – începem injecțiile și stimulăm ovarele doar cu câteva zile înainte de recoltarea ouălor, nu cu câteva săptămâni.
De asemenea, la începutul carierei mele, înghețam embrionii sau ouăle folosind metoda de congelare lentă.
În ultimii zece ani, s-a dezvoltat un nou sistem: vitrificarea. Prin vitrificare, nu este nevoie de mai mult de 10 minute pentru a îngheța embrioni sau spermatozoizi. Este foarte ușor și are mare succes.
Când îi folosim, rata de succes este mai mare. Ne spunem că este ca materialul proaspăt sau chiar mai bun datorită vitrificării.
În 2003, după procedura de extragere a ouălor, am introdus embrionii, oul fecundat, într-un fluid special.
Numim aceste fluide „medii“. Sunt lichide foarte speciale și foarte costisitoare. Acum 16 ani exista un singur fel, poate două tipuri de mediu, dar acum sunt multe.
Și un aspect foarte interesant – nu știm exact conținutul acestor medii, deoarece companiile nu dezvăluie ingredientele.
Desigur, fiecare companie încearcă să-i convingă pe medici să își aleagă mediul, așa că ei spun adesea: dacă utilizați mediul nostru rata de succes sarcinii va crește. Și chiar s-a întâmplat!
Am văzut că, într-adevăr, rata de succes a sarcinii crește semnificativ. De asemenea, acum folosim – nu pentru toți pacienții – EmbryoScope, un tip special de incubator care permite specialiștilor în infertilitate să monitorizeze permanent progresul ouălor fertilizate, fără să le scoată vreodată din incubatorul protejat.
Aparatul face fotografii la fiecare zece minute și face film din aceste fotografii, astfel încât puteţi să apăsați butonul pe computer și veți vedea progresul embrionului“.
Eșec recurent de implantare
Eșec recurent de implantare sunt cuvinte greu de auzit și de suportat pentru cuplurile care se străduiesc să conceapă un copil cu ajutorul medicinei de reproducere.
Dar acest scenariu se întâmplă în procedurile FIV, iar medicii din întreaga lume încearcă să înțeleagă cum se întâmplă acest lucru și ce pot face pentru a preveni acest lucru.
Printre acești experți se află prof. dr. Tayfun Bağiș, celebru pentru munca sa asiduuă în domeniul teoriei infertilității imunologice.
O descriere foarte scurtă a acesteia ar fi că, în multe cazuri, corpul femeii respinge embrionul la fel cum pacientul transplantat nu acceptă noul organ.
„Embrionul – o parte este oul femeii și o parte sperma. Sperma este dintr-un corp diferit. Vine de la o altă persoană, nu este de la fratele tău, ci de la soțul tău.
Nu vine din aceeași familie. Când implantezi spermă, acesta devine un transplant semialogenic, cum îl numește medicina.
După aceea, introducem embrionul în endometru. Corpul, dacă funcționează corect, practic ar trebui să-l arunce, ar trebui să-l respingă: acest lucru nu face parte din mine, voi ataca acest embrion. Ce se întâmplă? Nu știm exact, dar știm că unele sisteme acționează diferit în endometru și în restul corpului.
Și poate există ceva de genul soldaților care observă toată mișcarea și, când văd inamicul, îl omoară, dar poate există și unele ajutoare – primii sunt foarte agresivi, iar ceilalți sunt mai puțin agresivi.
În momentul implantării, celor mai puțin agresivi le crește numărul și agresivilor le scade. Deci, înainte de ovulație și după ovulație avem sisteme total diferite.
Unele femei nu pot schimba acest sistem“, a explicat expertul ACIBADEM.
