Un studiu anglo-american despre dieta in timpul sarcinii a scos in evidenta inca o data, daca mai era nevoie, importanta alimentatiei pe baza de peste pentru inteligenta bebelusului. De altfel, o comparatie intre modul de alimentatie al americanilor si japonezilor vine in sprijinul acestei teorii, confirmata acum si stiintific.
Acizii grasi omega-3, continuti mai ales in peste, reprezinta o componenta fundamentala pentru o dieta sanatoasa, mai ales pentru femeile insarcinate, care isi doresc ca odraslele lor sa fie inteligente si sociabile. Importanta pe care o au acizii omega-3 este bine cunoscuta si asta nu de ieri, de azi, insa datele obtinute in urma unui studiu desfasurat pe o perioada extinsa, pe un esantion de copii britanici, a subliniat faptul ca aceasta importanta este mult mai mare decât se credea pâna acum. Din câte se pare, cantitatea de acizi omega-3 consumata de femeile insarcinate ajuta la determinarea inteligentei nou-nascutului, a capacitatilor sale motorii fine, precum cea de a manevra obiecte mici si coordonarea intre ochi si mâna, si, nu in ultimul rând, a inclinatiei spre comportamente sociale deviate.
Joseph Hibbeln, cercetator la America’s Institutes of Health, a prelucrat o serie de date obtinute de la Avon Longitudinal Study of Parents and Children. Un astfel de studiu cuprinde date despre 14.000 de femei insarcinate si despre bebelusii lor. Profesorul Hibbeln si profesoara Golding au examinat aceasta banca de date referitoare la alimentatia mamelor, mai ales efectele consumarii de acizi omega-3. Hibbeln a facut publice concluziile sale cu ocazia unui simpozion organizat la Londra de Institute of Brain Chemistry and Human Nutrition. Din câte se pare, descoperirea care a socat cel mai mult se refera la copiii femeilor care consumasera cele mai mici doze de acizi grasi omega-3 in timpul sarcinii. Acestia avea IQ-uri verbale cu sase puncte mai mici fata de valoarea medie. Desi la prima vedere nu pare cine stie ce, daca acest fenomen s-ar raspândi, el ar avea consecinte asupra capacitatilor cerebrale ale intregii populatii. In plus, descoperirea prezinta o importanta deosebita, având in vedere ca pâna acum, in Statele Unite, femeile insarcinate au fost mereu sfatuite sa limiteze, de exemplu, consumul de fructe de mare, pentru a evita sa isi expuna fatul la cantitati mari de mercur metilic, care afecteaza creierul. Paradoxal, asta inseamna ca femeile din Statele Unite evita una dintre cele mai bogate surse de omega-3. Hibbeln afirma ca studiul sau demonstreaza ca beneficiile legate de consumul acestui tip de peste depasesc cu mult riscurile legate de mercurul continut de acesta.
Omega-3 – secretul inteligentei
A doua descoperire a cercetatorilor a fost faptul ca, la trei ani si jumatate, copiii cu cele mai dezvoltate capacitati motorii fine erau cei ale caror mame consumasera cantitati mai mari de omega-3. Cea de-a treia descoperire a fost legata de faptul ca un consum redus de omega-3 in timpul sarcinii avea ca efect un numar mai mare de patologii in domeniul relational, precum incapacitatea copiilor de a lega prietenii o data ajunsi la vârste mai mari. Hibbeln a adaugat ca „datele care sperie cel mai mult“ arata ca, la sapte ani, astfel de tendinte comportamentale sunt evidente la 14 la suta dintre copiii ale caror mame au consumat cantitati mici de omega-3 in timpul sarcinii, fata de opt la suta dintre cei ale caror mame au urmat o alimentatie bogata in acizi omega-3. Desi studii ca acestea nu sunt suficiente pentru a trage concluzii sigure, rezultatele sunt sutinute de numeroase date.
Omega-6 – acizii grasi in varianta americana
Studiul profesorului Hibbeln s-a concentrat mai ales pe asimilarea de omega-3. Insa exista un al doilea mecanism care duce la reducerea acesteia din urma, din cauza „concurentei“ unui grup analog de acizi grasi, numiti omega-6.
Dupa cum s-a observat, in medie, membrana celulara a unui american, cu o alimentatie saraca in peste si bogata in uleiuri vegetale cu un bogat continut de omega-6, contine 20 la suta lipide cu un nivel ridicat de omega-3 si 80 la suta lipide cu un bogat continut de omega-6 (zece la suta dintre caloriile asimilate de americani deriva de la acidul linoleic continut in uleiul de porumb si soia, principalele surse de omega-6). In schimb, la membrana celulara a unui japonez, obisnuit cu o alimentatie foarte bogata in peste, procentele referitoare la tipologia de lipide sunt de 40, respectiv 60.
Pe scurt, asta inseamna ca in cazul japonezilor celulele ar putea fi mai sensibile la moleculele-mesager decât sunt cele de tip american. Implicatiile mai ample pe plan social ale unor astfel de rezultate nu se cunosc cu precizie, insa ar putea fi destul de importante. De exemplu, doua rapoarte publicate la jumatatea lunii ianuarie de doua institute britanice sustin ca mutatiile in alimentatia ultimiilor 50 de ani, mai ales schimbarile in consumul de omega-3 si omega-6, reprezinta un factor important care sta la baza cresterii numarului de maladii mentale in Marea Britanie.
