Campania pentru alegerile prezidenţiale a început sâmbătă, cu 14 candidaţi la funcţia de şef al statului şi cu noi măsuri. Românii din diaspora pot vota la urnă pe parcursul a trei zile sau prin corespondenţă, transmite Agerpres.
Potrivit Biroului Electoral Central, ordinea pe buletinele de vot este următoarea: Klaus Iohannis – Partidul Naţional Liberal, Theodor Paleologu – Partidul Mişcarea Populară, Dan Barna – Alianţa USR-PLUS, Kelemen Hunor – Uniunea Democrată Maghiară din România, Viorica Dăncilă – Partidul Social Democrat. Urmeaza Cătălin Ivan – Alternativa pentru Demnitate Naţională, Ninel Peia – Partidul Neamul Românesc, Sebastian-Constantin Popescu – Partidul Noua Românie, John-Ion Banu – Partidul Naţiunea Română, Mircea Diaconu – Alianţa UN OM. Mai figureaza Bogdan Marian-Stanoevici – independent, Ramona-Ioana Bruynseels – Partidul Puterii Umaniste, Viorel Cataramă – Dreapta Liberală, Alexandru Cumpănaşu – independent.
Ordinea candidaţilor a fost stabilită prin tragere la sorţi
Preşedintele Autorităţii Electorale Permanente (AEP), Constantin-Florin Mituleţu-Buică, a vorbit, vineri, despre regulile din campania electorală.
„Campania electorală se asigură prin serviciile publice şi private de radio şi televiziune. Candidaţii beneficiază de timp de antenă gratuit la posturile de radio şi televiziune publice şi private şi de timp de antenă contra-cost. E asigurată obligatoriu partea de timp de antenă gratuit, astfel încât să fim siguri că toţi candidaţii vor avea acces în acelaşi fel şi la radio, şi la televiziune (…)
Timpii de antenă contra-cost, potrivit legii, se asigură candidaţilor – în momentul de faţă avem doi candidaţi independenţi – şi formaţiunilor politice care susţin candidaţii în această competiţie, celor 12 formaţiuni politice, astfel încât să ne asigurăm că va exista o unitate de măsură pentru toţi competitorii electorali”, a explicat preşedintele AEP într-o conferinţă de presă.
Se schimbă regulile de finanţare şi de publicitate a campaniei electorale
„Legislaţia privind finanţarea campaniilor şi partidelor politice spune clar care materiale de propagandă pot fi utilizate în perioada campaniei electorale. Drept urmare, ce nu e permis a finanţa nu e permis a utiliza, deci aceste mesh-uri, bannere, prisme nu mai pot fi ţinute în spaţiul public de la noapte.
Toate plângerile şi sesizările se pot face la nivelul birourilor electorale judeţene, deoarece ei supraveghează desfăşurarea campaniei la nivelul fiecărui judeţ. In străinătate – condiţii specifice pentru statele gazdă, dacă le permit în anumite condiţii organizarea unei campanii electorale. In ţară nu e permis acest tip de afişaj care e acum pe domeniul public”, a spus Mituleţu-Buică.
Ce noutati aduce campania electorala. Bannerele şi afişele sunt considerate promovare politică
Preşedintele AEP anunţa încă din 2 septembrie că bannerele şi afişele sunt considerate promovare politică. El a mai spus că prevederile privind publicitatea electorală se aplică de la începerea campaniei electorale, de pe 12 octombrie.
Autoritatea Electorală Permanentă a finalizat delimitarea, numerotarea şi stabilirea sectiilor de vot. Sunt 18.748 de secţii de votare in ţară, organizate cu ocazia alegerilor pentru preşedintele României din anul 2019.
Lista secţiilor de votare este publicată pe site-ul AEP, www.roaep.ro, la secţiunea Management Electoral / Geografie electorală / Registrul secţiilor de votare.
Listă suplimentară cu 270 de secţii de votare în străinătate
Ministerul Afacerilor Externe (MAE) a transmis, vineri, către Autoritatea Electorală Permanentă o listă suplimentară cu 270 de secţii de votare în străinătate, în completarea celor 444 de secţii aprobate, dar MAE estimează că vor fi înfiinţate „peste 800 de secţii de votare”.
Printre ţările în care vor fi organizate cele mai multe secţii de votare se numără: Spania (148), Italia (142), Germania (84), Marea Britanie (73). Dar si Franţa (48), SUA (38), Republica Moldova (36). Mai sunt sectii multe in Belgia (23), Olanda (22), Irlanda (16), Danemarca (12), Austria (11), Grecia (11), Portugalia (9), Elveţia (8).
Termenul limită prevăzut de lege pentru transmiterea propunerilor de secţii de votare în străinătate este 19 octombrie.
In Diaspora procesul de vot va avea loc pe parcursul a trei zile
Alegerea preşedintelui României în diaspora va avea loc pe parcursul a trei zile, pentru fiecare tur de scrutin. Anume, 8, 9 şi 10 noiembrie – pentru primul tur şi 22, 23 şi 24 noiembrie – pentru al doilea tur. De asemenea, românii din străinătate care s-au înregistrat online pot vota şi prin corespondenţă. Potrivit portalului oficial www.votstrainatate.ro, 43.003 de români stabiliţi în altă ţară au ales această variantă.
În data de 10 noiembrie, în România vor avea loc alegeri prezidenţiale. Mandatul şefului statului este de cinci ani. Preşedintele României este ales „prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat, în condiţiile legii”, mai informeaza Agerpres.
În cazul in care presedintele nu este ales in primul tur se va organiza si turul al doilea de scrutin.
