Toamna, sezonul ploilor şi care face trecerea spre iarnă, este caracterizată în planul sănătăţii de apariţia unor afecţiuni respiratorii, scăderea sistemului imunitar, astenie, colesterol crescut şi altele.
Dr. Ruxandra Constantina, medic specialist în medicină de familie, apifitoterapie, gemoterapie, a pregătit o listă cu cele mai importante fructe ale căror proprietăţi terapeutice ajută la îmbunătăţirea şi menţinerea sănătăţii.
Gutuile
Denumite popular „mere de aur“, gutuile sunt fructe ale căror proprietăţi sunt recunoscute în medicină încă din cele mai vechi timpuri. Graţie compoziţiei deosebit de bogate în vitamine şi minerale (provitamina A, vitaminele B1, B2, B6, C, E, PP, calciu, fosfor, fier, sodiu, potasiu, sulf, cupru), zaharuri, acizi organici, pectine, mucilagii (mai ales în seminţe), gutuia are acţiune antiinflamatoare, astringentă, analgezică, antispastică, diuretică, expectorantă şi tonică.
Gutuile pot fi consumate ca atare, sub formă de infuzie sau decoct, suc proaspăt, sirop, dulceaţă, jeleu, compot. Fructele îşi păstrează majoritatea proprietăţilor şi după prepararea termică. Cea mai importantă proprietate a gutuilor este aceea de tonifiere a organismului, stimulând în acelaşi timp apetitul.
Din acest motiv, pot fi consumate de persoanele anemice sau aflate în convalescenţă, de copii şi bătrâni. Infuzia din gutui îndulcită cu miere reprezintă un remediu contra tusei şi răguşelii, fiind indicată în bronşite, traheite, amigdalite şi laringite.
Fructul consumat ca atare are proprietăţi benefice în caz de infecţii respiratorii, astm. Totodată, infuzia preparată din coajă este utilizată în tratamentul gastritei şi ulcerului.
Măceşele
Fructele de măceş sunt foarte bogate în vitamina C. Măceşele mai conţin vitaminele B, E, K, P, provitamina A, flavonoizi, carotenoide.
În primul rând, sunt o sursă excelentă de antioxidanţi, care ajută organismul să lupte contra efectelor radicalilor liberi. Previn îmbătrânirea precoce, afecţiunile cardiovasculare, pe cele degenerative, cancerul.
Măceşele stimulează secreţia de bilă, fiind utile în caz de dischinezie biliară, colecistite.
Au acţiune antioxidantă şi antiinflamatoare, benefică în caz de afecţiuni reumatismale. De asemenea, diminuează simptomatologia dureroasă la nivelul sistemului osteo-articular şi îmbunătăţesc mobilitatea articulară.
Consumate sub formă de ceai, sirop sau dulceaţă, măceşele cresc imunitatea nespecifică a organismului. Au efect diuretic, antiinflamator şi analgezic la nivelul căilor urinare, fiind utilizate în caz de infecţii urinare, litiază renală, edeme.
Strugurii
Depurativi-detoxifianți (diuretic, laxativ), strugurii sunt folosiţi în afecţiunile reumatismale, metabolice (gută), litiaze biliare şi urinare, în constipaţie.
Strugurii stimulează secreţiile biliare şi peristaltismul, îmbunătăţind digestia. De asemenea, fluidizează sângele şi normalizează nivelul tensiunii arteriale. Strugurii scad nivelul colesterolului din sânge şi au efect tonic asupra sistemului nervos (prin vitamina B).
Acţiunea benefică a strugurelui se datorează compoziţiei, deoarece conţine numeroase săruri minerale: calciu, fier, fosfor, potasiu, magneziu, iod, fluor, cupru, cobalt, zinc; enzime, vitaminele A şi C, precum şi vitaminele din grupul B (B1, B2, PP), taninuri, fibre.
Strugurii roşii, în special, sunt o sursă excelentă de antioxidanţi, cu rol pozitiv în prevenirea cancerului, afecțiunilor cardiovsculare şi degenerative.
Deosebit de valoros este uleiul din seminţe de struguri, utilizat pentru scăderea colesterolului sangvin, îmbunătăţirea circulaţiei periferice, reglarea balanţei hormonale, încetinirea procesului de îmbătrânire.
Perele
Perele sunt bogate în săruri minerale (potasiu, fosfor, clor, zinc, fier, iod, mangan, calciu, magneziu, cobalt, aluminiu, bor, nichel, seleniu, fluor), vitamine, acid pantotenic, flavonoide.
Perele reglează digestia şi îmbunătăţesc tranzitul intestinal, având un efect laxativ moderat. Au efect diuretic, detoxifiant, fiind recomandate în caz de dischinezie biliară, reumatism, gută.
Sucul de pere are acţiune calmantă, de favorizare a somnului. Măştile preparate din pere au efect astringent, revitalizant, hidratant şi nutritiv.
Castanele
Fructele sunt o sursă importantă de carbohidraţi, fosfor, lecitină şi vitamina C. Conţin, de asemenea, protide, lipide, calciu, fier, magneziu, mangan, zinc, potasiu.
Pentru uz intern se folosesc fructele proaspete de castan, care se consumă coapte, fierte, sub formă de piure şi în diverse combinaţii. Datorită compoziţiei bogate în vitamine şi minerale, castanele reprezintă un aliment excelent, având proprietăţi antianemice şi de stimulare a poftei de mâncare.
Sunt indicate persoanelor cu astenie fizică şi intelectuală, convalescenţilor, bătrânilor şi copiilor.
Frunzele castanului comestibil se folosesc sub formă de infuzie, pentru calmarea tusei. Infuzia din scoarţă de castan are proprietatea de a scădea temperatura.
Totodată, castanele reduc permeabilitatea capilară şi îmbunătăţesc circulaţia periferică, fiind foarte utile în cazul tulburărilor de circulaţie venoasă.
În cosmetică este folosită masca din castane şi miere, potrivită tuturor tipurilor de ten datorită proprietăţilor antiinflamatoare şi dermato-protectoare contra radiaţiilor UV.
