Raportul MCV pentru România, unul dintre cele mai dure din ultimii 10 ani

Raportul Comisiei Europene privind progresele României în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV) este unul dintre cele mai critice din ultimii zece ani, au explicat pentru HotNews.ro surse oficiale care au consultat draftul documentului. Potrivit acestora, experții europeni notează că lupta anticorupție a scăzut foarte mult în intensitate, activitatea DNA cunoscând o descreștere semnificativă.

Conform sursei citate, Raportul este mult mai dur pentru România decât pentru Bulgaria, experții europeni notând că mare parte din recomandările Comisiei din ultimul raport MCV nu au fost îndeplinite de către autoritățile de la București.
În Raportul MCV pentru România una dintre instituțiile judiciare criticate intens este Consiliul Superior al Magistraturii, fiind invocate disfuncționalitățile și faptul că nu există o colaborare în interiorul instituției. CSM este criticat, printre altele, că nu a numit o conducere plină a Inspecției Judiciare. În raportul MCV precedent, experții recomandau CSM să numească imediat o echipă interimară de conducere a Inspecţiei Judiciare, iar în termen de trei luni să numească prin concurs o nouă conducere a acestei instituţii.

Experții europeni fac referire și la Secția de investigare a infracțiunilor din justiție (SIIJ), arătând că a fost înființată fără a exista o consultare cu actorii din sistem și că nu s-a ținut cont de recomandările comisiei de la Veneția în privința acesteia. În Raportul din luna iunie, Comisia de la Veneția punea sub semnul întrebării motivele înființării secției de anchetare a magistraților și faptul că procurorii șefi nu se află în mod clar sub controlul ierarhic al procurorului general. De asemenea, raportul Comisiei de la Veneția nota că Secția riscă să devină un ”obstacol în calea luptei anticorupție”.

În raportul MCV pentru România se mai arată, potrivit surselor citate, că nu există o procedură astfel încât numirile la parchete să fie făcute fără implicarea factorului politic, neavansându-se nicio soluție. Aici se menționează că funcțiile de la vârful parchetelor sunt ocupate de interimari.

De asemenea, experții notează, în ceea ce privește situația luptei anticorupție, că activitatea DNA cunoaște o descreștere semnificativă și că lupta anticorupție a scăzut foarte mult în intensitate.
Raportul Comisiei Europene în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV) ar urma să fie aprobat marți în Colegiul Comisarilor, după care să fie făcut public.

Ultimul raport pentru România în cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare a fost publicat în noiembrie 2018, când oficialii europeni atrăgeau atenția că adoptarea legilor justiţiei şi presiunile asupra independenţei sistemului judiciar, în special asupra DNA, au generat dubii privind ireversibilitatea progreselor înregistrate de România. Tot la acea vreme, oficialii europeni au recomandat suspendarea procedurilor în cazul procurorilor de rang înalt.
În ultimele 12 luni, România a luat anumite măsuri pentru implementarea recomandărilor formulate de Comisia Europeană în ianuarie 2017.

Oficialii europeni spuneau că cele 12 recomandări formulate în raportul anterior, din 2017, nu mai sunt suficiente pentru oprirea monitorizării în cadrul MCV, aşa cum fixase obiectivul preşedintele CE, Jean-Claude Juncker, și au formulat 8 recomandări suplimentare

De asemenea, Bucureştiul a fost îndemnat să ţină cont în totalitate de recomandările formulate în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare, precum şi de cele ale Comisiei Veneţia şi ale Grupului Statelor împotriva Corupţiei (GRECO).

Ultimele rapoarte GRECO au fost publicate în luna iulie, iar potrivit acestora doar una dintre cele cinci recomandări specifice cuprinse în Raportul său ad-hoc a fost implementată, cele patru recomandări rămase nefiind implementate. GRECO arată că recomandarea de a se renunța la înființarea Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție a fost complet ignorată și insistă că această secție – văzută ca o anomalie a cadrului instituțional existent – trebuie desființată.

Cele 8 recomandări suplimentare pentru România formulate în ultimul raport MCV:

1. Pentru Legile justiției:

• Suspendarea imediată a punerii în aplicare a legilor justiției și a ordonanțelor de urgență ulterioare.
• Revizuirea legilor justiției ținând seama pe deplin atât de recomandările formulate în cadrul MCV, cât și de cele formulate de Comisia de la Veneția și de Grupul de state împotriva corupției al Consiliului Europei (GRECO).

2. Pentru numirile/revocările în cadrul sistemului judiciar:

• Suspendarea imediată a tuturor procedurilor de numire și revocare aflate în curs care vizează procurori în funcții-cheie.
• Relansarea procesului de numire a unui procuror-șef al DNA care să aibă experiență dovedită în domeniul urmăririi penale a infracțiunilor de corupție și un mandat clar pentru ca DNA să continue efectuarea de anchete profesioniste, independente și imparțiale în cazurile de corupție.
• Numirea imediată, de către Consiliul Superior al Magistraturii, a unei echipe interimare de conducere a Inspecției Judiciare și numirea, în termen de trei luni, prin concurs, a unei noi conduceri a acestei instituții.
• Respectarea avizelor negative ale Consiliului Superior al Magistraturii referitoare la numirea sau revocarea unor procurori cu funcții de conducere până la intrarea în vigoare a unui nou cadru legislativ, în conformitate cu recomandarea 1 din ianuarie 2017.

3. Pentru Codul penal și Codul de procedură penală:

• Înghețarea intrării în vigoare a modificărilor propuse a fi aduse Codului penal și Codului de procedură penală.
• Relansarea procesului de revizuire a Codului penal și a Codului de procedură penală ținând seama pe deplin de necesitatea de a se asigura compatibilitatea acestor coduri cu dreptul UE și cu instrumentele internaționale în materie de combatere a corupției, precum și cu recomandările formulate în cadrul MCV și cu avizul Comisiei de la Veneția.

Cele 12 recomandări prezentate inițial de Comisia Europeană, în ianuarie 2017:

• Punerea în practică a unui sistem robust și independent de numire a procurorilor de rang înalt, pe baza unor criterii clare și transparente, cu sprijinul Comisiei de la Veneția.
• Asigurarea faptului că în Codul de conduită pentru parlamentari, care este în curs de elaborare în Parlament, sunt incluse prevederi clare cu privire la respectul reciproc între instituții și se precizează clar că parlamentarii și procesul parlamentar trebuie să respecte independența sistemului judiciar. Un Cod de conduită similar ar putea fi adoptat și pentru miniștrii cabinetului guvernamental.
• Faza actuală a reformei Codului Penal si a Codului de Procedură Penal ar trebui încheiată, iar Parlamentul ar trebui să își pună în practica planurile de adoptare a modificărilor prezentate de Guvern în 2016, după consultarea cu autoritățile judiciare. Ministrul Justiției, CSM și Înalta Curte de Casație și Justiție ar trebui să finalizeze un plan de acțiune pentru a asigura că noul termen pentru punerea în aplicare a prevederilor restante ale Codului de Procedura Civilă poate fi respectat.
• În vederea imbunătățirii în continuare a transparenței și a predictibilității procesului legislativ, precum și pentru a consolida garanțiile interne în materie de ireversibilitate, Guvernul și Parlamentul ar trebui să asigure transparență totală și să țină seamă în mod corespunzător de consultările cu autoritățile relevante și cu părțile interesate în cadrul procesului decizional și în activitatea legislativă legate de Codul Penal și de Codul de Procedură penala, de legile anticorupție, de legile în materie de integritate (incompatibilități, conflicte de interese, avere ilicită), de legile justiției (referitoare la organizarea sistemului justiției), precum și de Codul civil și Codul de Procedură Civilă, inspirându-se din transparența procesului decizional pusă în practică de Guvern în 2016.
• Guvernul ar trebui sa pună în practică un plan de acțiune corespunzator pentru a remedia chestiunea executării hotărârilor judecătorești și a aplicării de către administrația publică a jurisprudenței generate de instanțele judecătorești, inclusiv un mecanism care să furnizeze statistici fiabile care să permită monitorizarea pe viitor. Ar trebui, totodată, elaborat un sistem de monitorizare internă care să implice CSM și Curtea de Conturi pentru a se asigura punerea corectă în aplicare a planului de acțiune.
• Conducerea strategică a sistemului judiciar, respectiv ministrul Justiției, CSM, Înalta Curte de Justiție și Casație și procurorul general, ar trebui să asigure punerea în aplicare a planului de acțiune astfel cum a fost adoptat și să puna în practică o raportare publica periodică cu privire la punerea în aplicare a acestuia, inclusiv soluții la problemele reprezentate de numărul redus de grefieri, volumul de muncă excesiv și întârzierile în redactarea motivărilor hotărârilor.
• Noul CSM ar trebui să elaboreze un program colectiv pentru mandatul său, care să includă măsuri de promovare a transparenței și a responsabilizării. Acest program ar trebui să includă o strategie orientată către exterior, cu reuniuni deschise periodice cu adunările judecătorilor și procurorilor la toate nivelurile, precum și cu societatea civilă și cu organizațiile profesionale, și să organizeze discutarea rapoartelor anuale în cadrul adunărilor generale ale instanțelor și ale parchetelor.
• Asigurarea intrării in funcțiune a sistemului PREVENT. Agenția Națională de Integritate și Agenția Națională pentru Achiziții Publice ar trebui să introducă practică de a întocmi rapoarte cu privire la verificările ex ante pe care le efectuează în cazul procedurilor de achiziții publice și rapoarte cu privire la acțiunile pe care le întreprind în urma acestor verificări, inclusiv în cazul verificărilorex post, precum și rapoarte cu privire la cazurile de conflict de interese descoperite, și să organizeze dezbateri publice la care să raspundă Guvernul, autoritățile locale, sistemul judiciar și societatea civilă.
• Parlamentul ar trebui să dea dovadă de transparență în procesul său decizional cu privire la acțiunile întreprinse în urma hotărârilor definitive și irevocabile având ca obiect incompatibilități, conflicte de interese și averi ilicite pronunțate împotriva membrilor săi.
• Adoptarea unor criterii obiective pentru luarea și motivarea deciziilor de ridicare a imunității parlamentarilor pentru a se asigura faptul că imunitatea nu este folosită pentru a se evita cercetarea și urmărirea penala a infractiunilor de corupție. De asemenea, Guvernul ar putea avea în vedere modificarea legii pentru a limita imunitatea miniștrilor la perioada mandatului. Aceste măsuri ar putea fi luate cu ajutorul Comisiei de la Veneția și al GRECO. Parlamentul ar trebui să instituie un sistem de raportare periodică referitoare la deciziile adoptate de camerele sale cu privire la solicitările de ridicare a imunității și ar putea organiza o dezbatere publică astfel încât Consiliul Superior al Magistraturii și societatea civilă să poată reacționa.
• Continuarea punerii în aplicare a Strategiei naționale anticorupție, cu respectarea termenelor stabilite de Guvern în august 2016. Ministrul Justiției ar trebui să instituie un sistem de raportare cu privire la punerea în aplicare a Strategiei Naționale Anticorupție (inclusiv cu privire la statisticile referitoare la incidentele de integritate din administrația publică, detalii privind procedurile disciplinare și sancțiunile și informatii referitoare la măsurile structurale aplicate în domeniile vulnerabile).
• Asigurarea faptului că Agenția Națională de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate este operationala pe deplin și efectiv, astfel încât să poată publica primul raport anual cu informații statistice fiabile privind confiscarea de bunuri provenite din săvârșirea de infracțiuni. Agenția ar trebui să instituie un sistem de raportare periodică cu privire la dezvoltarea capacității sale administrative, la rezultatele obținute în confiscarea și la gestionarea bunurilor provenite din săvârșirea de infracțiuni.

La 1 ianuarie 2007, Comisia Europeană a instituit un Mecanism de Cooperare şi Verificare pentru a evalua progresele înregistrate de România în raport cu angajamentele asumate în domeniul reformei judiciare şi al combaterii corupţiei. Începând din 2007, Comisia prezintă Parlamentului European şi Consiliului, la intervale regulate, rapoarte cu privire la progresele înregistrate în aceste domenii. Pentru întocmirea rapoartelor sunt valorificate contactele cu statele membre, cu societatea civilă, cu organizaţiile internaţionale, cu experţi independenţi şi cu diverse alte surse.